După mai mulţi ani de dezbatere şi aşteptare, românii au început să primească prin poştă cardul naţional de sănătate.

Acest document are inscripţionate numele şi prenumele asiguratului şi codul de asigurat şi stochează datele de identificare, numărul de asigurat şi întregul dosar medical (grupa sanguină, Rh-ul, consimţământul pentru donarea de organe – dacă există -, cel mult 10 diagnostice medicale cu risc vital şi maximum 20 de diagnostice care vizează bolile cronice, dacă este cazul).
Potrivit Casei Naţionale de Sănătate, procesul de distribuire al cardurilor de sănătate se va încheia la finalul lunii noiembrie, urmând ca din martie 2015 orice român asigurat să fie primit la medic doar dacă are asupra sa cardul de sănătate. Aceasta nu va fi obligatorie în cazul în care pacientul ajunge la spital în stare gravă sau de inconştienţă.
Cardul de sănătate primit prin poştă trebuie activat de către medicul de familie.
Distribuirea documentelor a început în urmă cu două săptămâni, bucureştenii fiind primii din ţară care au intrat în posesia lor, începând cu 19 septembrie, iar din 22 septembrie a început distribuirea în ţară.
Pentru a intra în posesia cardului, orice român trebuie să se prezinte la oficiul poştal de care aparţine cu recomandata primită de la Poştă şi cu buletinul de identitate, în cazul în care nu este acasă când vine poştaşul să îl aducă. Pe baza buletinului, şi a unei semnături, va primi cardul de sănătate.
În cazul în care, din motive obiective asiguratul nu poate ajunge la Poştă pentru a ridica cardul, documentul va fi trimis automat la Casa de Asigurări de Sănătate de care aparţine respectiva persoană. Ulterior, aceasta se poate prezenta la sediul Casei pentru a-şi lua cardul.
Dacă în cele 20 de zile lucrătoare prevăzute cardul nu a putut fi predat, asiguratul poate să îl ridice personal de la casa de asigurări în a cărei evidenţă se află, după 10 zile lucrătoare, termen pe care Poşta Română îl are la dispoziţie pentru a preda cardul casei de asigurări.
La eliberare, cardul cu cip vine însoţit şi de o scrisoare în care se precizează ce informaţii vor fi stocate pe cip-ul respectivului card, respectiv datele de identificare ale pacientului: numele şi prenumele, data naşterii şi CNP-ul. Fiecare card conţine un număr de asigurat format din 20 de caractere, un număr de card care va fi format din 16 caractere şi un cod CIP format din 25 de caractere.
Pe cipul cardului naţional de sănătate vor mai fi scrise datele de identificare ale medicului de familie: numărul de telefon, numele, prenumele, codul medicului de familie al posesorului cardului.
Totodată, cardul va conţine şi informaţii privind grupa de sânge a asiguratului, Rh-ul acestuia şi dacă îşi doreşte sau nu să devină donator de organe. Aceste informaţii pot fi inscripţionate de medicul de familie pe cipul cardului, doar în urma exprimării explicite, în scris a acordului pacientului, a aparţinătorului legal sau a împuternicitului legal, după caz.
Ca orice card şi acesta va avea un cod PIN – iniţial 0000, urmând ca în momentul activării sale, la medicul de familie, fiecare asigurat să îşi aleagă un nou cod PIN, personalizat, format dintr-o combinaţie de patru cifre. Personalizarea pin-ului este obligatorie, altfel cardul rămâne în stare inactivă şi nu poate confirma servicii medicale în sistem. Acest pin va fi introdus şi confirmat personal de către pacientul asigurat ori de câte ori va beneficia de un serviciu medical pentru validarea şi, mai apoi, decontarea acestuia din fondul asigurărilor sociale de sănătate.
Introducerea altor date suplimentare pe cardul de sănătate este opţională şi se realizează doar la medicul de familie. Această etapă nu este obligatoriu să se realizeze concomitent cu activarea cardului.
Cardul naţional va face dovada calităţii de asigurat şi va confirma prezenţa asiguratului la furnizorul de servicii medicale. Prin implementarea acestui sistem informatic, banii din sistemul asigurărilor de sănătate vor fi cheltuiţi mai eficient şi mai transparent, susţine CNAS.
Până când utilizarea acestui instrument va fi obligatorie, este necesar ca furnizorii de servicii medicale să achiziţioneze cititoarele de carduri, care costă cel mult 50 de euro bucata. Fără acestea, cardurile nu vor putea fi utilizate atunci când asiguraţii le vor prezenta.

{loadposition publi-in-article}{jathumbnail off}