Interviu cu Lorenzo Amor, preşedintele Federaţiei Naţionale a „Autonomilor” ATA // Emigraţia românească din ultimii 10 ani are la bază, pe lângă alte motive, dorinţa fiecărui emigrant de a reuşi prin propriile forţe. De aceea, foarte mulţi români au ajuns la câţiva ani de la stabilirea în Spania să înceapă o afacere pe cont propriu. În Spania, formula cea mai adecvată a fost mereu cea a „autonomului„, a persoanei fizice autorizate.

După primii ani de muncă în Spania, în general în construcţii, românul reuşea să înveţe şi meserie şi îşi făcea şi relaţiile necesare pentru a prelua comenzi. Datorită acestei situaţii şi pe fondul moratoriului care timp de 2 ani le-a interzis noilor veniţi să muncească ca angajaţi, numărul „autonomilor” români a crescut ca spuma. Mulţi au investit în utilaje şi în materiale şi le-a mers foarte bine până când a izbucnit criza economică, care i-a trimis pe foarte mulţi în şomaj fără nici o acoperire socială. 

 

Reporter: – Foarte mulţi români au venit în anul 2007 să muncească în Spania şi singura posibilitate de a munci legal a fost să devină persoane fizice autorizate – autónomos. Odată cu declanşarea crizei, numărul românilor care munceau pe cont propriu a scăzut, într-un an, cu 20 de mii. Cum se analizează această situaţie din partea Federaţiei Naţionale a „Autonomilor” – ATA? 

Lorenzo Amor: – Românii sunt cei mai numeroşi autónomos străini din Spania, numărul celor care muncesc pe cont propriu depăşeşte astăzi 27.000. Vedem că ţara noastră este afectată de criză, de recesiune şi numărul persoanelor fizice autorizate scade în general, dar scăderea a fost foarte mare în rândul românilor. Am pierdut peste 20 500 de „autonomos” români în ultimul an, adică 43%. Trebuie spus că această scădere nu s-a produs numai din cauza crizei, ci şi datorită finalizării perioadei de restricţii impuse românilor odata cu intrarea în Uniunea Europeană. Din 2007 până în 2009, singura posibilitate de a munci legal a fost cea de a fi înregistraţi ca persoane fizice autorizate, aşa că am avut o creştere mare a numărului de români şi bulgari care au fost autónomos. Când s-a terminat moratoriul, mulţi dintre români au renunţat la condiţia de persoană fizică autorizată şi s-au angajat. Mai trebuie adăugat că românii s-au concentrat în domeniul construcţiilor, exact domeniul  cel mai afectat de criză. Mai mult de jumătate din cei care nu mai sunt astăzi autónomos sunt din sectorul construcţiilor. În ultimul an au dispărut 180 de mii de persoane fizice autorizate şi mai mult de 90 de mii proveneau din acest domeniu. Deci e evident că românii din Spania au fost loviţi puternic de criză şi sunt victime ale recesiunii. 

Rep: – Mulţi români sunt afectaţi de faptul că nu şi-au putut plăti datoriile şi nu şi-au primit banii pe lucrări. Am avut români care au făcut greva foamei în Madrid şi la Castellón pentru că firmele pentru care au muncit nu le-au plătit facturile. Românii suferă mai mult decât spaniolii din acest punct de vedere?

L.A.: – Această criză îi afectează dramatic pe autónomos din doua motive şi românii sunt victime în egală măsură: primul este restricţia creditelor, lipsa creditelor şi aici poate persoanele fizice de altă naţionalitate, şi deci şi românii, au dificultăţi şi mai mari de acces la credite decât spaniolii. Această situaţie este uşor de explicat: în general, întreprinzătorii străini, cum sunt românii, se află de puţin timp în Spania şi posibilitatea de garantare, garanţiile pe care le pot prezenta la bancă, sunt mai mici decât ale autohtonilor. Deci această restricţie îi pedepseşte mai tare pe români  decât pe spanioli, dar 8 din 10 autónomos au probleme de acces la credite. Ori li se resping dosarele, ori li se restrâng posibilităţile. Aceasta este una din principalele cauze ale restrângerii activităţii, de scădere a numărului persoanelor fizice autorizate.

A doua cauză importantă este plata facturilor, a datoriilor pe care beneficiarii le au faţă de cei care au muncit pentru ei.  Atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat. În raportul prezentat de Uniunea Europeană se arată că una din patru micro-întreprinderi îşi întrerupe activitatea din cauza datoriilor pe care nu le poate recupera. Din nefericire, în Spania, marile firme de construcţii, de distribuţie etc. plătesc după 180 de zile, deşi legea prevede plata la 60 de zile. Nimeni nu respectă această lege! Câteodată angajamentele de plată stabilesc termenul de plată la 120 de zile, însă în medie se ajunge la 180 de zile. Avem firme mari în Spania care se laudă că se preocupă de bunăstarea socială a angajaţilor sau că sunt responsabile din acest punct de vedere, dar plata la 180 de zile arată exact cât de responsabile sunt! Şi mai ales acum, în aceste momente de criză, când nici o bancă nu poate să plătească cecurile la termen (los pagarés). Şi mai dureros este când e vorba de administraţie, de primării care plătesc rău sau plătesc cu întârzieri de peste un an! Asociaţia noastră a avertizat mereu în legătură cu aceste situaţii, este inacceptabil să existe primari care să nu plătească datoriile către executanţi! Asta duce la paralizarea activităţii. Rămân oameni pe drumuri, firmele se închid. Legea trebuie să fie egală pentru toţi, pentru că un cetăţean din Spania, indiferent că e român, din Cordoba sau Madrid, când are de plătit un impozit are un termen de plată, pe care dacă nu îl respectă ajunge să fie executat silit şi să piardă casa! Primarii şi administraţia nu plătesc şi sunt lăsaţi în voia lor!

 

Rep: – Ce protecţie au persoanele fizice autorizate în faţa crizei?

Lorenzo Amor: – Aceasta criză ne-a prins descoperiţi pe toţi. Trebuie să amintim că 57% din firmele din Spania sunt individuale, nu au angajaţi, sunt create de autónomos, şi 80 la sută dintre aceste firme au maxim doi angajaţi. Lipsa de protecţie socială a persoanelor fizice autorizate este mare. Până acum micii întreprinzători s-au descurcat cu capital propriu, ajutaţi de familii, au creat locuri de muncă si bogăţie…, însă acum ramân fără activitate şi nu au nici un fel de protecţie. În afară de asta s-a discutat de multe ori şi problemele persoanei fizice autorizate atunci când începe o activitate. Legea spune că această persoană trebuie să răspundă cu bunurile sale prezente şi viitoare în cazul datoriilor, pe toată durata activităţii sale. Adică nu s-a delimitat răspunderea patrimonială a 70 la sută din autónomos care nu sunt întreprinderi.

În ceea ce priveşte Legea datoriilor (Ley de morosidad), există un proces de modificare a acestei legi, este acum în Congresul Deputaţilor, care sperăm să aprobe termenul maxim de plată pentru administraţie de 30 de zile şi pentru firme de cel mult 60 de zile.

Criza i-a prins pe autónomos în afara jocului, dar poate criza asta, extrem de dură, poate cea mai dură pe care am cunoscut-o, o să ne înveţe să avem legile care să evite pe viitor sacrificarea atâtor colegi ai nostri. Spania pierde 500 de autónomos pe zi. Va fi foarte dificil să ieşim din criza economică dacă vom continua să pierdem activitate economică, pentru că dacă nu mai avem autónomos şi nu mai avem firme, creşte şomajul. Şi nu se poate spune că în Spania am trecut de perioada cea mai grea sau că am ajuns într-un punct de unde urmează să ne ridicăm.  

 

Rep: – Pentru cei care vor să se întoarcă în România şi care doresc să continue ce au început aici, adică să îşi înfiinţeze o firmă sau, cei mai mulţi, să fie persoane fizice autorizate, ce ar trebui să aibă la dispoziţie din partea administraţiei? Ce trebuie făcut ca aceste persoane să devină motorul economiei? Ce aţi câştigat aici de-a lungul anilor în Spania în sensul fiscalităţii, de exemplu?

L. A.: – Cred că pariul pentru autónomos este un pariu pentru bunăstare, pentru crearea de bogăţie în orice ţară. Bogăţia este creată de întreprinderile mici, nu de firmele mari. Dar ca să existe autónomos, trebuie să existe o „şosea”, pentru că este foarte dificil pentru o persoană care decide să îşi rişte patrimoniul pentru a crea locuri de muncă şi bogăţie. Astăzi, să fii persoană fizică autorizată înseamnă să ai libertate, dar în acelaşi timp te obligă la multe: să ai o zi de muncă mai lungă, o implicare mai mare etc, dar e adevărat că în Spania, deşi nu a ajuns unde doream noi şi criza ne afectează dramatic, s-a schimbat mult, de-a lungul anilor, situaţia persoanelor fizice autorizate. Mai ales în ultimii 10 ani. S-a ajuns la o protecţie mai mare, în special în cazul în care persoana fizică autorizată se îmbolnăveşte şi nu poate să muncească. Dacă nu munceşte, nu produce şi deci are nevoie de protecţie dacă are o problemă de sănătate, sau în cazul unui accident de muncă sau boală profesională. Sau când e vorba de femei, să fie protejate în caz de sarcină, când au copii să aibă ajutor etc. etc.

În ceea ce priveşte fiscalitatea, persoanele fizice autorizate au nevoie de simplitate, de facilitarea relaţiei cu Fiscul, cu statul, atunci când e vorba de plata impozitelor. Pentru că un autónomo, fie că are sau nu cunoştinţe de contabilitate, are nevoie să îi fie cât mai uşor să îşi plătească datoriile către stat.

Apoi trebuie să se facă diferenţa între o persoană fizică autorizată şi o firmă mare, pentru ca aceasta a fost una dintre greşelile care s-au întâmplat la noi. Un autónomo nu este un bancher, toţi cunoaştem persoane fizice autorizate care conduc un taxi, vând presă sau au un magazin de cartier. Dar acest om nu e Botin (preşedintele băncii Santander) şi nici directorul general al nu ştiu cărei firme mari. Care chiar dacă plătesc impozite în regim de autónomo, nu pot fi băgaţi în aceeaşi oală.

E necesară şi formarea, o persoană fizică autorizată trebuie să fie reciclată şi formată. Aici şi în toate ţările europene, formarea a fost legată de angajaţi, dar niciodată nu s-a gândit acest aspect în legătură cu autónomos. În plus, această categorie are nevoie de inovaţie, de acces la noile tehnologii, pentru că astfel se poate ajunge la competitivitate, dacă oamenii sunt formaţi şi bine pregătiţi.

 

Rep: – Cum vedeţi ieşirea din criză, sunteţi de acord cu afirmaţia premierului Zapatero, care a spus de curând că perioada cea mai grea a trecut?

L. A.: – Premierul probabil trăieşte în altă ţară decât mine, vorbeşte altă limbă decât mine… Este evident, pentru mine, că Spania nu a trecut de momentul cel mai greu, atâta vreme cât în Spania se închid firme în continuare, cât timp şomajul creşte de la lună la lună. Se poate spune că datele nu vor fi atât de rele ca în primul trimestru, dar sunt deja 16 luni consecutive de oprire a activităţii economice şi deci momentul greu nu a trecut. Sper ca trimestrul pe care l-am început să fie mai bun, deşi perspectivele sunt negre din punct de vedere al scăderii consumului, al scăderii numărului de firme, al creşterii şomajului. Cred că vicepremierul Maria Teresa Fernández de la Vega avea dreptate când spunea că Spania mai are un an până la ieşirea din criză, an în care somajul va fi preocupant. De altfel, chiar UE a transmis că Spania va fi printre ultimele ţări care vor ieşi din criză. Problema este că Spania nu a făcut absolut nimic, aici nu s-a luat nici o măsură, nu s-a adoptat nici o reformă structurală, aici doar s-au pus plasturi, pe care o să îi plătim scump, pentru că vom avea parte de o majorare a impozitelor care va scădea şi mai mult consumul.

 

Rep: – Din această perspectivă, care ar fi recomandarea pe care o faceţi, din partea Federaţiei ATA pentru românii care au muncit ca autónomos în construcţii şi care acum nu mai văd soluţia pentru ieşirea din criza economică?

L. A.: – Recomand tuturor să profite de această perioadă, pentru a se forma, a se recicla, astfel încât la ieşirea din criză să fie bine pregătiţi. Să încerce fiecare, în măsura posibilităţilor, să îşi verifice atent planurile, costurile, veniturile, de unde poate să mai reducă, mai ales cheltuielile care nu sunt necesare şi mai ales să reziste! Aprobarea modificărilor la Legea datoriilor va fi o vestă de salvare pentru mulţi colegi ai noştri, care acum par să se scufunde. O parte a soluţiei o are administraţia şi să fie clar că nu dorim cadouri, dorim să fim trataţi măcar la fel cum sunt tratate entităţile financiare. Pentru că nu cunosc nici o entitate financiară care să fi falimentat, în schimb cunosc o mulţime de autónomos care acum sunt la ruină!

 

Contact: ATA Federacion Nacional de Autonomos Madrid – Calle Cedaceros, 3 – Tel: 913 69 49 72 – www.autonomos-ata.com