Sănătatea și Educația prezintă un ghid pentru abordarea comportamentului suicidar în școli

Consilierul Cambray, consilierul Balcells și șeful de psihiatrie infantilă de la spitalul Parc Taulí, Montse Pàmias, în timpul prezentării ghiduluiDepartamentele de Sănătate și Educație au prezentat Ghid pentru abordarea comportamentului sinucigaș și a autovătămării non-suicide în școli care conține liniile directoare privind modul de acționare coordonat între agenții educaționali și sanitari în fața unei verbalizări a intenției de sinucidere, a unei tentative sau a sinuciderii în sine, precum și atunci când este detectată autovătămare.

Efectele pandemiei covid-19 cresc factorii de risc pentru sinucidere: izolarea socială și impactul economic și social. Această situație a implicat perturbarea vieții a milioane de oameni și are un impact puternic asupra sănătății mintale a publicului, în special în rândul populației de copii și tineri.

În Catalonia, centrele de sănătate mintală pentru copii și tineri au crescut numărul de persoane tratate cu 8,5% și numărul total de vizite cu 23,4% în 2021, față de 2019. De asemenea, camerele de urgență pentru sub 18 ani au crescut cu 28,5% în timpul aceeasi perioada.

Codul de risc de sinucidere din Catalunya a înregistrat, în anul următor pandemiei, o creștere a încercărilor de sinucidere (încercări autolitice) la adolescente (între 12 și 18 ani) de 195% față de anul precedent. O creștere a fost depistată și la băieți, dar mai mică, cu 10%.

În 2020, au existat 527 de decese prin sinucidere în Catalonia, dintre care 74,2% erau bărbați. Rata sinuciderilor la 100.000 de locuitori în Catalonia, în 2020, a fost de 6,8%. Această rată este puțin mai mică decât media pentru Spania (8,0 la 100.000 de locuitori). În 2020, sinuciderea a fost principala cauză de deces în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 44 de ani.

Ministrul Sănătăţii a subliniat că „Lucrul la prevenirea sinuciderii în școli este locul ideal pentru a face acest lucru, deoarece școala este marele spațiu de democratizare din țara noastră”. În plus, șeful Sănătății a anunțat că „ghidul va fi însoțit de pregătire pentru toți profesorii din țară care să permită aplicarea lui în fiecare dintre situațiile de tentative de sinucidere, sinucideri și autovătămare”.

Școlile sunt observatoare bune pentru detectarea și prevenirea distresului emoțional în legătură cu comportamentul suicidar. De aici și scopul comun al Departamentului de Sănătate și al Departamentului de Educație de a implementa acest material pentru a aborda sinuciderea și autovătămarea nesuicidă în domeniul educațional, care se adresează tuturor elevilor din „școlarizarea obligatorie și post-obligatorie, și care oferă linii directoare adecvate pentru acțiune coordonată și timpurie în școli.

Din acest motiv, Ghidul include diferite orientări cu privire la modul de a acționa în mod coordonat între agenții educaționali și de sănătate în fața unei verbalizări a intenției de sinucidere, a unei tentative sau a sinuciderii în sine. Există, de asemenea, linii directoare cu privire la modul de acționare în fața autovătămării nesuicidare.Documentul urmărește ca profesorul, în cazul în care detectează oricare dintre circumstanțele descrise, să știe să însoțească elevul afectat și să știe care este circuit de actiune si comunicare pe care trebuie urmat, implicand echipa de conducere a centrului si profesionistii din domeniul sanatatii, si in contact cu familia copilului.

În acest sens, ministrul Educației, Josep Gonzàlez-Cambray, a subliniat că „suntem convinși că centrele sunt principalul spațiu pentru primirea, ascultarea și încrederea elevilor, unde nevoile lor emoționale sunt îngrijite”. Din acest motiv, potrivit șefului Educației, trebuie să se lucreze la clasă, în tutorat individual și cu familiile, iar Protocolul trebuie să servească la „să le oferim profesorilor noștri instrumente și linii directoare foarte clare despre cum să acționeze în aceste situații. Ne dorim ca profesorii care detectează orice circumstanță să știe ce să facă”.

În fiecare secțiune este descris circuitul de acțiune și propuneri de însoțire a profesorilor și elevilor în fața acestor comportamente:

Acţiunea pe care trebuie să o întreprindă profesorul în faţa verbalizării unei intenţii suicidare de către un adolescent cuprinde următoarele etape: cunoaşterea resurselor disponibile (061 Salut Respon), însoţirea şi informarea.În cazul unei tentative de sinucidere, dacă aceasta se desfășoară în centrul de învățământ, este necesar ca Conducerea centrului să sune imediat la 061 Salut Respon, care va activa codul de risc de sinucidere (CRS). În cazul în care încercarea se face în afara centrului, EAP și/sau consilierul centrului se va coordona cu CSMIJ sau infirmeria Programului Sănătate și Școală (PSiE).Dacă la școală are loc un deces prin sinucidere, conducerea școlii este cea care trebuie să sune la 061 Salut Respon, care contactează psihologul EMS și informează familia sau tutorii legali. Dacă este în afara centrului, se va aplica protocolul de coordonare cu CSMIJ, EAP, consilierul centrului, PSiE nursing.În cazul autovătămărilor fără sinucidere, este o problemă de sănătate publică, deoarece acestea sunt mai frecvente decât s-ar putea crede și au cunoscut o creștere notabilă în ultimii ani, în special în rândul adolescenților și adulților tineri (12 până la 25 de ani), Ghidul detaliază atitudinile profesionale care trebuie menţinute pentru a însoţi elevul.Odată ce Ghidul a fost prezentat, acesta va fi distribuit tuturor centrelor de învățământ cu elemente grafice suport precum algoritmii prezenți în document sau infografice care sintetizează aspecte ale protocolului.

La rândul său, șefa de psihiatrie infantilă de la spitalul Parc Taulí, Montse Pàmias, a explicat că „Acest ghid a fost întocmit, combinând dorința de a preveni comportamentul suicidar cu cererea de educație despre ceea ce facem atunci când aceste situații se întâmplă la școală”. El a mai remarcat că „În ciuda stresului pandemiei și a creșterii tentativelor de sinucidere în rândul adolescenților, avem instrumente și dezvoltăm programe care au făcut posibil să ne asigurăm că datele privind decesul prin sinucidere nu cresc în rândul adolescenților”.

Sondaj de bunăstare emoțională

Departamentele de Sănătate și Educație au împărtășit, de asemenea, principalele rezultate ale Sondajului de bunăstare emoțională a elevilor pe care l-au realizat împreună. Acesta este un chestionar la care au răspuns aproape 270.000 de elevi din 1.965 de școli catalane, de la 5-a primar la 2-a liceu (deci cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani) în mai 2021.

Într-o secțiune a studiului la care au răspuns doar elevii de gimnaziu și liceu, 8,3% dintre tineri s-au gândit ocazional să se rănească sau să se facă rău, iar 5,8% s-au gândit des la asta. 10,9% au avut ocazional gânduri suicidare (dor să dispară sau să adoarmă și să nu se mai trezească niciodată), iar 8,7% s-au gândit des la asta. Și, în sfârșit, 6,2% s-au autovăzut ocazional și 3,2% des. Totuși, studenții care nu au făcut-o niciodată sau rar sunt întotdeauna majoritari: 76%, 73% și, respectiv, 81% la cele trei întrebări detaliate mai sus.

Pe de altă parte, majoritatea copiilor, adolescenților și tinerilor (între 50 și 70% dintre indicatorii care analizează acest lucru) se simt energici, utili, încrezători și capabili să facă față problemelor. În plus, ei simt că în mediul apropiat, atât familia, cât și școala, au pe cine să se sprijine. Astfel, aproape 65% se simt fericiți, 60% cu dorință și 54% cu încredere. Cu toate acestea, fetele (și tinerii care se identifică ca non-binari) prezintă o dispoziție mai proastă, în medie, decât colegii lor de sex masculin, în toți indicatorii.

Ghidul poate fi consultat la următorul link: https://documents.espai.educacio.gencat.cat/PC/Protocols/2022-Guia-Abordatge-Conducta-Suicida-Autolesions-Suicides-Centres.pdf

sursă: Sănătatea și Educația prezintă un ghid pentru abordarea comportamentului suicidar în școli