După ce la începutul anului a fost puternic mediatizat un scandal imobiliar în care a fost implicat Mircea Băsescu, un nou scandal legat de familia prezidenţială ţine prima pagină a ziarelor din România de mai bine de două săptămâni: implicarea fratelui preşedintelui într-o afacere cu armament şi tehnică militară. Este vorba despre firma „Defense, Security and Intelligence CO” (DESINT CO SRL), înfiinţată în luna februarie a acestui an, în care este asociat, cu 30%, Mircea Băsescu, alături de foşti generali ai Armatei Române, cu atribuţii chiar pe industria de apărare, şi de şeful Departamentului de industrie militară din Ministerul Economiei.
Actele de la Registrului Comerţului arată că firma are ca principal domeniu de activitate consultanţă pentru afaceri şi management. Asociaţii firmei sunt: Romeo Oiţă, patronul SC Global Private Security Solutions S.R.L şi reprezentant al puternicei firme europene Navigator Development, Ion Eftimie Sandu, general în rezervă, până acum câteva luni locţiitorul şefului Departamentului Arme din MApN, Cristian Andrei Geamănu, viceprepreşedintele pentru Europa de Est al companiei americane General Defense Corp şi Maria-Cristina Cazacu, fiica lui Aurel Cazacu, directorul Romarm.
Potrivit ziarului „Bursa”, care a anchetat şi a dezvăluit opiniei publice acest caz, afacerea s-a constituit prin transformarea unui SRL, care părea să aibă activitate în domeniul turistic, dar în fapt se pregătea de înzestrarea Armatei Române. Asocierea a apărut în Registrul Comerţului după câteva zile de la expoziţia de tehnică militară navală de la Ziua Marinei din 15 august, unde Mircea Băsescu a apărut alături de Aurel Cazacu şi de reprezentanţi ai unor companii străine din domeniul militar.
Cazacu mărturiseşte că ştia de această asociere, el fiind omul care acum câţiva ani a semnat contractul de 120 de milioane de lire sterline pentru achiziţia celor două fregate britanice. Deşi nu are activitate până în acest moment şi încă nu lucrează, firma pare că urma să se ocupe de modernizarea fregatelor, semnând cu statuş un contract de cinci sute de mii de euro.
Dacă mai punem la socoteală şi faptul că modernizarea armatei necesită între 10 şi 15 miliarde de euro investiţii şi, mai ales, că Traian Băsescu este şeful Consilului Suprem de Apărare a Ţării, organism care aprobă, printre altele, şi programele de achiziţii cu armament şi tehnică militară ale Ministerului Apărării Naţionale, ceea ce-l plasează într-o situaţie de incompatibilitate cel puţin morală, deşi este explicit şi conflictul de interese, putem să ne imaginăm uşor dimensiunile afacerii ce urma să înflorească sub atenta supraveghere a preşedintelui ţării.
După dezvăluire ziariştilor, Traian Băsescu şi-a exprimat regretul că un membru al familiei sale este acţionar al unei firme cu activităţi legate de domeniul militar şi i-a cerut fratelui său, Mircea Băsescu, să renunţe imediat la calitatea de acţionar, deşi, potrivit comunicatului Administraţiei Prezidenţiale, a primit asigurari că firma nu a fost implicată în contracte cu produse militare.
„De adversari, de duşmani te poţi apăra. Este însă extrem de greu să te aperi de propriul tău frate”, a declarat preşedintele Traian Băsescu, adăugând apoi că fratele lui „a semnat pentru o firmă şi a fost înregistrat în altă firmă, care, întâmplător, a ieşit de la Registrul Comerţului acum două zile şi imediat a fost prezentată la televiziune. Al doilea lucru, un acţionar, în mod paradoxal şi foarte interesant: se duce la tv şi primul lucru pe care îl are de spus este că trebuie să îl ia pe fratele meu ca să ajungă mai uşor la Cotroceni”.
La două zile de la izbucnirea scandalului, Mircea Băsescu s-a retras din firma cu activităţi legate de domeniul militar la care era acţionar, iar Aurel Cazacu, director pe Industria de Apărare în Ministerul Economiei, şi-a depus demisia.
Scandalul nu s-a oprit însă aici. Jurnalistul Sorin Roşca Stănescu a lansat apoi pe internet, fără şă-şi dezvăluie sursele, un scenariu potrivit căruia fratele şefului statului ar avea legături cu terorismul şi ar fi fost implicat într-o operaţiune de trafic cu explozibili, către două grupări teroriste. Mircea Băsescu neagă, însă, implicarea sa în comerţul cu arme.
Sorin Roşca Stănescu susţine că Mircea Băsescu a coordonat o operaţiune, în urma căreia, explozibili din Thailada, care ar fi trebuit să fie distruşi în România, au fost în realitate exportaţi, prin firma Romagro, al cărei acţionar, Bakri Abdul Reda, ar avea legături cu grupări teroriste, Hezbolah şi UNITA, şi ar fi căutat de Interpol-ul belgian. La un post de televiziune, fostul drector Romagro, Cornel Purcărea, a recunoscut că Mircea Băsescu a participat la operaţiunea de descărcare a materialelor militare, dar, doar cu utilaje, şi doar sub supravegherea serviciilor de informaţii. „Totul a fost legal„, susţine Purcărea.
Mircea Băsescu neagă implicarea în comerţul cu arme şi susţine că povestea lui Sorin Roşca Stănescu nu are nicio legătură cu activitatea pe care el o desfăşoară în Portul Constanţa, în calitate de director al unei societăţi comerciale.
Departe de a se fi încheiat, scandalul încă mai produce comunicate de presă dinspre Administraţia Prezidenţială privind discreditarea statului român şi intoxicarea mediatică, solicitări ale jurnaliştilor către instituţiile statului pentru elucidarea cazului, forfotă printre parlamentari, care propun înfiinţarea unei subcomisii parlamentare de anchetă pentru a lămuri problemele de la nivelul Ministerului Apărării sau a unei comisii de anchetă în cazul Mircea Băsescu şi chiar deschiderea unui proces împotriva lui Sorin Roşca Stănescu.