În privinţa consumului de droguri, raportul subliniază faptul că în multe oraşe ale ţării (Braşov, Bacău, Galaţi, Hunedoara, Brăila, Iaşi, Bucureşti) s-au deschis magazine care vând produse etnobotanice, ce au acelaşi efect ca drogurile ilegale uşoare şi efectele lor sociale nu par a fi vizibile.
Autorii raportului cred că trebuie descurajat consumul de droguri, dar cu diferneţele de rigoare între drogurile uşoare şi drogurile tari, în special cele injectabile precum heroina care au efecte negative devastatoare. Incriminarea consumului produce efecte secundare grave precum refolosirea seringilor care conduce la transmiterea unor boli grave, motiv pentru care se propune menţinerea programelor şi serviciilor de intervenţie stradală dezvoltate de către ong-uri şi finanţarea acestora de la bugetele locale şi se recomandă chiar introducerea în cartierele cu mulţi dependenţi de droguri injectabile a unor automate cu fise şi cu seturi sterile de injectare, pentru a preveni refelosirea seringilor. Printre politicile sociale propuse în raport se numără şi dezvoltarea de programe specifice în penitenciare pentru deţinuţii care îşi injectează droguri (consiliere, servicii de harm reduction, schimb de seringi, substituţie cu metadonă etc.) pentru a reduce riscul de transmitere HIV.
În ceea ce priveşte prostituţia, au fost comparate soluţiile găsite în unele ţări europene (Olanda, Germania, Belgia, Austria, Danemarca) care au legalizat prostituţia, dând posibilitatea practicării ei în anumite stabilimente, în mod controlat din punct de vedere sanitar şi fiscal, cu cele ale altor ţări (Italia, Irlanda, Franţa, Luxemburg şi România), în care se interzice şi pedepseşte practicarea prostituţiei, argumentele în favoarea legalizării referindu-se la posibilităţile de control medical şi fiscal, la protecţia practicantelor şi a celor care apelează la astfel de servicii.
Raportul comisiei prezidenţiale propune legalizarea sexului comercial şi nu a intermediarilor de servicii sexuale, atrăgând atenţia asupra faptului că în ţările în care prostituţia este legalizată, practicantele sexului comercial care prestează pe cont propriu sau într-un bordel, dar legal şi plătind impozite, beneficiază de asigurări sociale, concediu, pensie, în general de toate drepturile conform legislaţiei muncii din ţările respective. Ţările în care prostituţia este legalizată o privesc drept o muncă, numită în general sex commercial, invalidată fiind intermedierea de servicii sexuale, adică proxenetismul.
Comisia propune elaborarea, sub patronajul Preşedinţiei, a unui pact social naţional, precum şi înfiinţarea Observatorului Social Naţional, instituţie care şă publice anual un raport în care să fie prezentaţi indicatorii sociali pentru anul anterior.
Date statistice:
- România se află sub media europeană privind consumul de droguri
- 28.000 de consumatori români de droguri ilegale, majoritatea în Bucureşti (24.000), din care cca 17.000 sunt consumatori de droguri injectabile (80% de sex masculin), potrivit datelor Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie din 2007
- Au crescut îngrijorător fenomene conexe consumului de doguri, precum practicarea sexului comercial şi neprotejat, furtul din magazine, cerşitul, vânzarea de droguri, vânzarea propriilor bunuri şi chiar a propriei locuinţe, toate pentru a obţine bani pentru droguri
- Costurile dozelor lunare sunt enorme – între 800 şi 3000 de euro/persoană
- Consumul de droguri intersectat cu prostituţia nasc focare de transmitere a unor maladii grave.
- În anul 2003 OMS estima un număr între 23.000 şi 47.000, femei şi bărbaţi care practică sexul comercial în România
- Sexul comercial este mai frecvent practicat de către femei, activitatea începând în unele cazuri la vârste foarte mici (14-15 ani)
- Unele state care au legalizat de mult timp prostituţia încep să restrângă drepturile practicantelor de sex comercial.
