Cabinetul lui Emil Boc este primul guvern răsturnat de parlament în ultimii 20 de ani. Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit, marţi 13 octombrie, în şedinţă comună pentru a dezbate şi vota moţiunea de cenzură „11 împotriva României”, iniţiată de 123 de deputaţi şi senatori ai grupurilor parlamentare ale PNL, UDMR şi PSD+PC, care l-au acuzat pe premier că a creat instabilitate politică, a „scufundat în sărăcie” populaţia şi a pus bazele „unei fraude electorale” în favoarea lui Traian Băsescu, criticând, ca ilegitimă din punct de vedere politic şi constituţional, formula de interimat la care a apelat Cabinetul Boc şi referendumul solicitat de şeful statului cu privire la introducerea Parlamentului unicameral.

Textul moţiunii a fost prezentat în plenul Parlamentului pe 8 octombrie, iar Curtea Constituţională a României a respins luni ca inadmisibilă sesizarea PD-L privind neconstituţionalitatea moţiunii de cenzură iniţiată de opoziţie. Moţiunea a fost adoptată marţi cu ajutorul PSD, cu 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă, Guvernul Boc fiind considerat demis. Până la depunerea jurământului de către noul guvern, cel actual se află în exerciţiu şi va îndeplini numai actele strict necesare din punct de vedere administrativ.

Băsescu s-a consultat cu partidele parlamentare

Luând act de pierderea încrederii guvernului din partea majorităţii parlamentare, preşedintele Traian Băsescu s-a consultat imediat după adoptarea moţiunii cu PNL, PD-L, UDMR şi grupul minorităţilor naţionale din parlament în vederea desemnării unui premier. PSD a refuzat să participe la consultările cu şeful statului, precizând că discuţiile cu Băsescu pot avea loc a doua zi, prioritare fiind consultările dintre partide şi conturarea  unui punct de vedere comun între partidele politice parlamentare, care să provină dintr-o majoritate transparentă.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a anunţat că i-a cerut preşedintelui Traian Băsescu să dea dovadă de responsabilitate într-un moment dificil pentru România, partidul său propunându-l pentru funcţia de prim-ministru pe primarul Sibiului, Klaus Johannis, care să conducă un guvern de tehnocraţi.

Vicepreşedintele PD-L, Gheorghe Flutur, a precizat că PD-L îl va susţine tot pe Emil Boc, liderul formaţiunii, pentru funcţia de prim-ministru, adăugând că este nevoie de continuarea reformelor începute.

Liderul UDMR, Marko Bela, a declarat că este nevoie în perioada următoare de un guvern anticriză format din specialişti şi condus de un premier independent.

Liderul Grupului minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară, Varujan Pambuccian, a declarat că formaţiunea sa preferă o formulă de guvern cu puteri depline, dar a subliniat că Grupul minorităţilor naţionale va susţine orice soluţie stabilă.

Traian Băsescu a constatat că modul în care a căzut guvernul este democratic şi în deplin acord cu Constituţia, adăugând că toţi factorii politici trebuie să se adreseze Constituţiei.

Conform art. 85, alin. 1 şi art. 103, alin. 1 din legea fundamentală, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în parlament, ori, dacă nu există o astfel de majoritate, a partidelor reprezentate în parlament. În urma consultărilor, preşedintele va desemna un candidat la funcţia de prim-ministru. Desemnarea se face prin decret, iar candidatul desemnat are la dispoziţie zece zile pentru formarea echipei guvernamentale şi definitivarea programului de guvernare. Conform art. 103, alin. 2 din Constituţie, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de zece zile de la desemnare, votul de încredere al parlamentului asupra programului şi a întregii liste a guvernului. Preşedintele poate face, pe rând, mai multe propuneri de premier, iar Parlamentul poate să refuze mai multe cereri de învestitură.

Preşedintele i-a mulţumit lui Emil Boc

Preşedintele s-a declarat mulţumit de prestaţia de până acum a premierului încă în exerciţiu şi a subliniat că Emil Boc a fost un premier cinstit şi responsabil. „Aş dori să îi mulţumesc pentru curajul cu care a împins reformele înainte, un prim ministru responsabil, care a suportat timp de aproape un an umilinţe şi din partea presei, şi din partea politicienilor, dar şi-a dus neabătut mandatul de om cinstit şi responsabil faţă de România. Curajul pe care l-a avut să îşi asume legislaţie căreia România îi era demult tributară, ca spre exemplu, Codul comercial, Codul penal, Legea pentru desfiinţarea agenţiilor guvernamentale aflate în excedent, care erau de fapt locuri pentru clientela politică, Legea educaţiei, extrem de dificilă şi cu rolul de a moderniza sistemul de educaţie românesc, Legea salarizării, la fel, extrem de dificilă, care a lovit multe categorii de clientelă politică. În sfârşit, Legea pensiilor, o lege extrem de importantă, care avea ca obiectiv să stabilizeze sistemul de pensii românesc. Şi nu în ultimul rând, aş menţiona legislaţia în pregătire pe care guvernul condus de Emil Boc o avea în atenţie şi în zona priorităţilor şi aici mă refer la cele două Coduri, de procedură penală şi civilă, care sunt gata spre a fi asumate sau transmise Parlamentului, ca obiectiv major în vederea raportului pe justiţie, care va avea loc în luna ianuarie. Deci pentru curajul cu care a condus guvernul, pentru măsurile pe care le-a luat, doresc să mulţumesc public premierului Emil Boc pentru efortul extraordinar pe care l-a făcut în această perioadă, un efort dedicat reformării României”.

Opoziţia vrea un guvern de tehnocraţi condus de Klaus Johannis

Numele invocat de opoziţie pentru funcţia de prim-ministru este cel al primarului Sibiului, Klaus Iohannis, liderul Forumului Democrat al Germanilor din România. Cu excepţia PD-L, care îl susţine pe Emil Boc, Klaus Iohannis se bucură de susţinerea celorlalte partide, care l-ar vedea şi l-ar vota în fruntea noului guvern. Partidele susţin că cea mai importantă sarcină a acestui guvern, cu un mandat de maximum două luni,  va fi organizarea corectă a alegerilor prezidenţiale, însă şi problemele administrative s-ar putea rezolva pe o bază mult mai solidă decât în cazul guvernului interimar, urmând ca noua echipă să treacă prin parlament şi să capete o susţinere majoritară, ceea ce ar legitima-o chiar să iniţieze legi sau ordonanţe de urgenţă. Guvernul nou creat va trebui să realizeze proiectul bugetului de stat pe 2010, să gestioneze relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional (care ar trebui să trimită spre România o nouă tranşă din împrumut în luna decembrie, bani fără de care ţara nu ar putea funcţiona prea bine în perioada imediat următoare) şi cu Comisia Europeană, ba chiar să lămurească împreună cu noua majoritate dilema reformării sistemului parlamentar, în condiţiile în care ordonanţa de guvern privind organizarea referendumului pentru un parlament unicameral în paralel cu alegerile prezidenţiale a fost respinsă.

PSD nu a fost de la început convins cu propunerea lui Johannis, fără însă să o refuze, vehiculând la un moment dat ideea acreditării unui magistrat pentru şefia Executivului.

Dacă negocierile finale dintre partide vor duce rapid la formarea unei majorităţi parlamentare, în baza art. 36 din Legea partidelor politice, partidele vor încheia un posibil protocol şi se vor prezenta în faţa preşedintelui cu această majoritate formalizată.