Cabinetul Boc s-a prezentat marţi, 15 septembrie, în faţa plenului reunit al Parlamentului pentru a-şi asuma răspunderea asupra legilor salarizării unitare, educaţiei naţionale şi restructurării agenţiilor guvernamentale. Este pentru a doua oară când guvernul actual alege să renunţe la dezbaterea şi amendarea unor pachete de legi în parlament, după ce în sesiunea trecută, guvernul Boc şi-a angajat răspunderea asupra codurilor penal şi civil, precum şi de procedură penală şi civilă.

Premierul a declarat că în domeniul educaţiei a fost depus un document care întruneşte consensul politic stabilit prin Pactul Naţional pentru Educaţie, semnat de toate partidele în 2008, şi Strategia Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii, asumată în cadrul programului de guvernare. Accentul în educaţie este pus pe competenţe, evaluarea elevilor, aşa cum a fost concepută în acest proiect, urmând să potenţeze aptitudinile acestora.

În ceea ce priveşte salarizarea unitară a personalului bugetar, primul ministru a precizat că proiectul de lege asigură ordine şi echitate în sistemul de salarizare, iar până în 2015 vor creşte accelerat salariile celor cu venituri mici.

Ultimul pachet de legi pentru care premierul a cerut votul de încredere al parlamentului se referă la reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor cadru stabilite cu FMI şi Comisia Europeană. Prin măsurile introduse în pachetul de legi, guvernul estimează că se vor obţine peste 900 de milioane de lei în plus la bugetul consolidat până la încheierea acestui an. Din cele 223 de agenţii guvernamentale vor mai funcţiona doar 112 structuri, ceea ce va conduce la concedierea a mai mult de 7.000 de persoane în 2009.

Partidele de opoziţie au posibilitatea de a depune moţiuni de cenzură la legile asumate de guvern. Potrivit art. 114 din Constituţia României, guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului în şedinţă comună asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Întrucât asumarea răspunderii guvernului nu implică un vot al plenului, Constituţia prevede posibilitatea depunerii unei moţiuni de cenzură în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a cărei votare de către parlament implică demiterea guvernului. Deşi regulamentul de funcţionare a legislativului nu permite decât depunerea unei singure moţiuni de cenzură într-o sesiune parlamentară, în cazul angajării răspunderii executivului, pot fi depuse atâtea moţiuni câte legi au fost asumate. Adoptarea unei moţiuni de cenzură depuse în urma angajării răspunderii implică demiterea guvernului, în timp ce respingerea acesteia duce la adoptarea proiectului de lege asumat. Constituţia îi dă posibilitatea şi şefului statului să ceară reexaminarea legii adoptate prin asumare, dezbaterea acesteia urmând să se facă ulterior, într-o şedinţă comună a celor două camere ale parlamentului.

PNL şi UDMR au anunţat că vor depunde o moţiune de cenzură doar privind legea salarizării

Liberalii au solicitat până în ultimul moment ca proiectele să fie dezbătute în parlament, pe motiv că cele trei legi sunt prea importante pentru a nu fi abordate temeinic în legislativ. În plus, afirmă liderul PNL, Crin Antonescu, este neconstituţională metoda asumării răspunderii pe trei pachete ce vizează trei domenii diferite, ca atare liberalii s-au retras din plen.

Liderul UDMR, Markó Béla, spune că există nemulţumiri asupra tuturor proiectelor, dar „am ajuns la concluzia că vom da o singură moţiune de cenzură privind legea salarizării unitare. Aceasta este legea care în acest moment ridică cele mai multe probleme de necorelare, unele domenii neglijate şi nicicum nu putem să fim de acord cu aceste proiecte”.

Deşi nu au destule voturi pentru a dărâma guvernul, PNL şi UDMR s-ar putea baza pe voturile unor membri PSD, care nu au vorbit pe o singură voce nici înainte nici după asumarea răspunderii, chiar dacă e foarte puţin probabil ca aceştia să-şi dorească să iasă de la guvernare înainte de alegerile prezidenţiale.