Galerie foto
[Check against delivery]
Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua. Începem ședința de guvern cu o agendă foarte bogată. Doresc să subliniez că astăzi avem un proiect de lege care vizează ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și Suediei la Alianța Nord-Atlantică. Este un demers pe care îl facem fiind conștienți de valoarea strategică privind aderarea celor două țări la Alianța Nord- Atlantică și un demers pe care îl consider ca fiind unul cât se poate de relevant, ținând cont de faptul că ne înscriem în rândul primelor țări care au demarat acest proces de ratificare a protocolului.
Tot astăzi vom avea pachetul de legi pe care Ministerul Învățământului urmează să îl prezinte în prima lectură. Vorbim de pachetul de legi prin care continuăm programul ”România educată”. Este vorba de Legea învățământului preuniversitar și Legea învățământului superior.
De asemenea, avem pe ordinea de zi o ordonanță de urgență care este foarte importantă pentru proiectele pe care le derulăm cu finanțare europeană. Vorbim de ordonanța de urgență privind măsurile pe proiectele privind infrastructura de apă și apă uzată și discutăm de o finanțare europeană de aproximativ 2,2 miliarde de euro. Și, de asemenea, modificarea unor acte normative în ceea ce privește ajustarea prețurilor în desfășurarea programelor de infrastructură și aici avem în vedere o sumă de 1,5 miliarde de euro, deci în total, 3,7 miliarde de euro. Practic, prin aceste demersuri continuăm consolidarea întregului angajament al guvernului privind creșterea procentului de absorbție a fondurilor europene. În primele șase luni de zile putem să anunțăm public că avem o rată de creștere a absorbției de 7% şi prin măsurile pe care le vom lua în continuare ne asigurăm că această rată de absorbție va crește şi, desigur, din nou atrag atenția asupra îndeplinirii jaloanelor și țintelor, astfel încât să putem să continuăm accesarea banilor din PNRR.
Îi urez bun venit domnului ministru Daea în Guvern. Am văzut, domnule ministru, că deja aţi început activitatea şi aţi fost în teren, în o serie de judeţe, în special în judeţele afectate de secetă. Încă de săptămâna trecută am discutat atât cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii, cât şi cu reprezentanţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor despre atenţia pe care trebuie să o acordăm situaţiei generate de seceta pedologică şi, de asemenea, de măsurile pe care trebuie să le luăm astfel încât să continuăm sprijinul pe care îl acordăm domeniului agriculturii şi nu numai. Când zic ‘nu numai’ mă refer şi la angajamentul nostru de a creşte capacitatea de procesare în industria agroalimentară şi, sigur, am discutat o serie întreagă de măsuri care s-au concretizat în pachetul de sprijin pentru România. Dar sunt convins că, odată ce aţi avut aceste prime evaluări, vom continua să evaluăm tot ceea ce înseamnă impactul acestei secete persistente şi să găsim soluţii pentru a putea să sprijinim fermierii români. Ca atare, domnule ministru, dacă puteți să ne prezentați, pe scurt, primele concluzii rezultate în urma vizitei pe care aţi desfășurat-o.
Petre Daea: Da, domnule prim-ministru. În primul rând, vreau să salut colegii de cabinet și să vă asigur, pe dumneavoastră și întregul guvern, că ministrul Daea va avea o abordare responsabilă vizavi de portofoliul pe care astăzi, iată-l, începe cu un act normativ extrem de important pe care îl avem pe ordinea de zi, și anume asigurarea motorinei sau accizei la motorină pentru a executa lucrările în câmp.
Evident că actul răspunderii guvernamentale m-a îndemnat să folosesc prima secundă de timp pentru a vedea la fața locului ce se întâmplă, motiv pentru care, după îndeplinirea formală a actului constituțional de a depune jurământul, știți foarte bine, informându-vă atunci, și iată că astăzi sunt în fața dumneavoastră în guvern, să vă spun ceea ce am constatat și, evident, măsurile pe care le-am luat, spuneam că este necesar să văd la fața locului ce se întâmplă, știind că, în informările pe care le primeam de la instituțiile de specialitate, seceta pedologică în România era o realitate și este o realitate, dar inginerul agronom trebuie să se ducă acolo să vadă, practic, care este suferința plantei.
Din acest punct de vedere, de vineri după-amiază până luni dimineața la orele 2:00, am putut să văd 10 județe, în ordine: Călărași, Brăila, Galați, Vrancea, Vaslui, Iași, Botoșani, Neamț, Bacău, Buzău. Văzând la fața locului, trei aspecte principale se desprind, și anume: toate culturile care sunt în sistem irigabil și care au fost irigate au o stare de vegetație corespunzătoare. Cu alte cuvinte, există perspectiva producției. Pe suprafețele care sunt în afara sistemului de irigații avem două situații distincte, o situație în care avem un grad de afectare, pe areale mici, unde ploile nu au putut satisface pretenția plantelor, şi aici avem de-a face cu o compromitere totală, în mod deosebit pentru culturile de primăvară, respectiv porumbul și floarea-soarelui. În alte zone sunt grade diferite de afectare. Motiv pentru care am dispus la faţa locului, intrând în tiparul juridic pe care îl avem la dispoziţie, să continuăm şi să mărim capacitatea de irigare acolo unde putem efectiv, prin suplimentarea cu agregate în aşa fel încât să creăm nivele de exploatare, pentru a putea împinge apa şi ajunge la rădăcina plantei. Lucrul acesta s-a întâmplat efectiv, l-am dispus, se materializează acolo unde este posibil, pentru că am fost însoţit de directorul general de la ANIF, cu care am stabilit acest mod de lucru.
În al doilea rând, am introdus în dispozitivul de lucru din structurile judeţene specialiștii care participă, în baza ordinului pe care l-au emis prefecţii, pentru a putea vedea la faţa locului, măsurând, văzând, evaluând fiecare parcelă în parte să se constate ce s-a pierdut efectiv.
În al treilea rând, prin – şi îi mulţumesc, am făcut-o şi public şi o voi face de fiecare dată, pentru că eu aşa consider, că în Guvernul României, când ne ajutăm, dându-ne mâna să şi cunoască populaţia că facem acest lucru – ministrul Bode, cu celeritate mi-a dat sprijinul de a semna în 24 de ore de la momentul în care am promis că facem acest lucru, un act normativ cu o putere de ordin comun de ministru, care este deja în Monitorul Oficial. În acest ordin am dat libertatea fermierilor să poată să intervină imediat, în funcţie de situaţia concretă, să-şi recolteze culturile care au fost calamitate şi să le schimbe destinaţia. Practic, ai o cultură de porumb care nu mai are perspectivă – plantele au murit, ele trebuie imediat recoltate şi schimbată destinaţia către furaje sau altfel, în aşa fel încât eliberând această voinţă – şi spun eliberând pentru că până acum nu era liberă, pentru că era încorsetată de o prevedere care trebuia să ţină planta respectivă până se fac comisiile de evaluare, până procesul acesta de verificare în teren al APIA se finalizează în aşa fel încât să nu piardă subvenţia. Or lucrul acesta era imperios necesar să îl rezolv şi iată că am rezolvat-o, am transmis-o ieri.
Nicolae-Ionel Ciucă: Domnul ministru, aici sunt un susţinător al acestor demersuri pentru că avem nevoie ca permanent să avem datele reale şi imediate pentru că adaptarea acestor elemente de reglementare ţine de oameni, adică ţine de noi, cei care suntem astăzi la masa Guvernului şi avem posibilitatea să putem să intervenim şi să modificăm cadrul de reglementare astfel încât să putem să facem faţă la toate aceste elemente de dinamică la care nu s-a gândit legiuitorul în momentul în care a fost întocmit actul normativ.
Petre Daea: Absolut corect.
Nicolae-Ionel Ciucă: Ca atare, avem și aveți din partea mea toată disponibilitatea și, desigur, din partea membrilor cabinetului, să putem să ne adaptăm la situația concretă.
Petre Daea: Această situație a fost transmisă în videoconferință, ieri, la orele 15.00, cu toate structurile județene. Vă mulțumesc pentru sprijin, contați pe mine, stimați colegi. Colaborare este obiectivul nostru. Îndeplinirea programelor de guvernare este obiectivul țării, pe care să-l îndeplinim împreună. Vă sunt partener și, în același timp, coleg bun.
Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumim. De asemenea, tot ceea ce ține de partea aceasta care trebuie să se constituie într-un program cât se poate de concret și de articulat la situația reală din teren privind dezvoltarea sistemului de irigații este, practic, prima sarcină, domnule ministru, pe care vă rog să o luați, de asemenea, în setul dumneavoastră de priorități; pentru că s-a tot vorbit, se tot vorbește despre această nevoie și, desigur, despre resursa pe care țara noastră o are și vorbesc de o rețea hidrografică destul de bogată, ce trebuie pusă în valoare în folosul agriculturii românești.
Petre Daea: Am înțeles, domnule prim-ministru, am sprijinul ministrului de finanțe. Eu am avut o discuție și cu dumnealui, pornind de la faptul că ne obligă legea. Noi avem o lege care stabilește exact un program de reabilitare a sistemului de irigații și, evident, avem și sumele stipulate în această lege. Caracterul obligativității legii ne determină pe noi să facem ceea ce trebuie și, din acest punct de vedere, vreau să vă spun că vă voi asigura în fiecare lună cu o informare exacta a situației din teren, o să am și astăzi posibilitatea să vă las la cabinet o asemenea situație în așa fel încât, în momentul acesta greu și este un moment greu, să putem să fim în cunoștință de cauză și să beneficiem de sprijinul colaborării în actul de guvernare. Vă mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: Există, domnule ministru, pentru că am avut o analiză realizată împreună cu domnul ministrul Boloș, există, de asemenea, posibilitatea ca, împreună cu dumnealui și, așa cum ați zis, și cu ministrul de finanțe, cu ministrul mediului, să putem să aplicăm pentru fonduri europene pentru dezvoltarea sistemului de irigații din România, pentru că este cât se poate de limpede că avem o capacitate agricolă prin care putem să asigurăm hrană nu doar pentru țara noastră, ci putem să asigurăm hrană pentru mult mai mult decât noi am gândit până în acest moment. Vă mulțumesc, domnule ministru.
Petre Daea: Și eu vă mulțumesc, domnule prim-ministru, pentru încrederea acordată și sunt în dispozitiv de lucru.
Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc. La sfârșitul săptămânii trecute, începutul acestei săptămâni, domnul ministru Bode a participat la Consiliul informal Justiție și Afaceri Interne, la Praga, imediat după preluarea președinției de către Cehia. Am avut ca obiectiv principal discutarea tuturor elementelor legate de apropierea, de finalizarea demersurilor noastre pentru a fi membru în Spațiul Schengen. Domnule ministru, concluziile principale, vă rog.
Lucian Bode: Mulțumesc, domnule prim-ministru. Așa este, în marja Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), desfășurat la Praga, am avut posibilitatea să am o întâlnire bilaterală cu doamna comisar Ylva Johansson, ocazie cu care i-am solicitat sprijin pentru urgentarea procesului de aderare a României la Spațiul Schengen. Vreau să spun, domnule prim-ministru, că suntem în etapa în care așteptăm realizarea unei evaluări voluntare, lucru pe care îl vom solicita cu ocazia primei reuniuni /…/ la nivel tehnic. În luna septembrie ne propunem să realizăm, cu experții din statele membre, această evaluare voluntară, astfel încât la momentul octombrie 2022, prima reuniune a Consiliului JAI, să fim în măsură să prezentăm toate detaliile solicitate și să îndeplinim toate condițiile tehnice astfel încât decizia să fie una favorabilă României.
Așa cum bine știți, evaluarea României și Bulgariei, în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor tehnice de aderare, a fost realizată în urmă cu 11 ani. România îndeplinește condițiile tehnice de aderare la Spațiul Schengen. România solicită Comisiei, solicită statelor membre să existe un echilibru între obligațiile pe care România și le asumă ca gestionar a celei mai întinse frontiere a Uniunii Europene – 2.070 de kilometri de frontieră a Uniunii Europene gestionează România -, și drepturile de care trebuie să se bucure România în ceea ce privește libera circulație a persoanelor, a mărfurilor și a serviciilor.
Am încredere, domnule prim-ministru, că România se află pe drumul cel bun și că beneficiază, și în urma realizării obligațiilor asumate și în contextul securitar din regiune, arătând că securitatea frontierelor naționale și securitatea frontierelor Uniunii Europene este asigurată. Totodată, ne propunem ca, sub președinția cehă, să avem dosarul de extindere a spațiului Schengen aprobat și aici mă refer la cele trei țări, evident: Bulgaria, Croația și România, citindu-le în ordine alfabetică. Vă mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: Eu am insistat pe acest demers pentru că, la ultima întâlnire pe care am avut-o în cadrul Comitetului interministerial pe ceea ce înseamnă demersul nostru pentru spațiul Schengen, am putut să identificăm toate cele ce s-au realizat în această perioadă de timp, de 11 ani. Ba mai mult decât atât, odată cu începerea conflictului din Ucraina, am avut posibilitatea să demonstrăm practic și real că avem toate măsurile luate astfel încât să putem să gestionăm în condiții de securitate deplină granița de est a României, cât și frontiera de est a Uniunii Europene. Ca atare, continui să fac apel la toate instituțiile implicate astfel încât să putem să finalizăm toate aceste demersuri și, desigur, să adaptăm toate măsurile și cerințele în conformitate cu standardele spațiului Schengen.
Domnule ministrul Aurescu, aveam o hotărâre prin care măream numărul de puncte de trecere a frontierei. Vă rog, dacă suntem în măsură să avem un termen pentru acest demers.
Bogdan Aurescu: Da, domnule prim-ministru, avem deja toate avizele pe memorandumul care propune încheierea unui acord prin schimb de note verbale cu Ucraina în vederea modificării unui acord anterior, din 2012, privind înființarea punctelor de trecere a frontierei de la Racovăț – Diakivtsi, Vicovu de Sus – Krasnoilsk și Ulma – Rusca. Prin urmare, la proxima ședință de guvern vom putea aproba acest memorandum, ceea ce presupune că încheierea acordului se va putea realiza în perioada imediat următoare.
Nicolae-Ionel Ciucă: De asemenea, continuăm cu acel punct de trecere a frontierei cu Republica Moldova peste podul de pontoane care, de asemenea, urmează să intre în procesul de avizare și aprobare.
Bogdan Aurescu: Practic, prin acest acord, care modifică acordul din 2012, noi extindem funcționarea acestor puncte de trecere a frontierei și la traficul greu. Încercăm să facilităm un tranzit superior la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina. Și ați amintit, de asemenea, de punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova de la podul respectiv.
Nicolae-Ionel Ciucă: Mulţumesc! Domnul ministru Cseke, aveam în derulare cele două programe, este vorba de Valul Renovării şi Fondul Local, dacă puteţi să ne faceţi o actualizare a modului în care se desfăşoare aceste două programe.
Cseke Attila: Sigur. Mulţumesc, domnule prim-ministru. Este vorba de cele două mari componente cu finanţare din PNRR şi din bugetul de stat, pentru că TVA-ul la aceste proiecte e acoperit prin bugetul de stat. În programul Valul Renovării, pe primul apel de proiecte, care s-a închis, au fost depuse 1.437 de proiecte în valoare de 2,42 de miliarde de euro. Suntem în perioada de evaluare a tuturor proiectelor depuse, am început deja încheierea de contracte.
De asemenea, pe Fondul Local, unde am avut o varietate de posibilităţi de finanţări pentru autorităţile administraţiei publice locale, s-au depus 4.012 cereri de finanţare, în valoare de 1,92 de miliarde de euro. La fel, suntem în evaluarea tuturor proiectelor, pe ambele componente. Ne dorim să avem evaluarea tuturor proiectelor până la sfârşitul lunii iulie; acolo unde e nevoie de clarificări vom emite adrese către potenţialii beneficiari, respectiv unde nu e cazul vom încheia contracte de finanţare. În această săptămână se vor încheie peste 40 de contracte de finanţare pe cele două componente.
Mai avem o componentă care se desfăşoară împreună cu Ministerul Educaţiei, unde partea de infrastructură o implementează ministrul dezvoltării – este vorba despre componenta de construcţie de creşe, pe care o menţionez pentru că este componenta care va conţine foarte multe proiecte mature. Datorită programului de investiţii început anul trecut, din cele 120 de creşe ce se vor construi în acest program cu finanţare PNRR şi buget de stat, 64 dintre ele fiind în stadiu foarte avansat, unele dintre ele chiar cu contract de execuţie. Practic, vom degreva bugetul de stat de finanţarea construirii acestor creşe şi le vom aşeza în finanţări europene. Acest apel de proiecte este încă deschis până la sfârşitul acestei luni.
În concluzie, suntem în evaluarea tututor proiectelor, vrem să le închidem luna aceasta – deja încheiem contracte de finanţare – astfel încât pe al doilea apel de proiecte să putem să începem, la mijlocul lunii septembrie, un nou apel atât pe Valul Renovării şi pe Fondul Local şi ceea ce ne-am asumat ca jalon, ca la sfârşitul anului să avem toate contractele de finanţare încheiate să fie în grafic. Mulţumesc.
Nicolae-Ionel Ciucă: Pentru şedinţa de guvern următoare doresc ca Ministerul Mediului să prezinte de asemenea stadiul derulării programului Casa Verde Fotovoltaice. Ştiu că a început și că au fost câteva probleme. Vă rog ca, pentru următoarea şedinţă, să prezentaţi o notă de informare privind derularea şi modul în care acesta poate să capete ritm şi să finalizăm şi acest program. Vă mulţumesc! Continuăm ședința noastră.
