Galerie foto
Declarații susținute de membrii Guvernului la începutul ședinței de guvern
[Check against delivery]
Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața! O să începem ședința de guvern semnalând și salutând prezența în sală a tinerilor care desfășoară activitatea de internship la nivelul Guvernului. Am considerat că este o decizie bună să poată să participe la toate activitățile, la toate nivelurile, astfel încât să poată să își formeze o idee cât mai completă despre modul în care se desfășoară activitățile și se iau deciziile la nivelul tuturor instituțiilor guvernamentale și chiar la nivelul Guvernului, ceea ce sper să le folosească pentru activitatea viitoare.
Avem mai multe subiecte pe agenda de astăzi a ședinței de guvern. Am să încep prin a menționa că suntem în procesul de finalizare a analizei execuției bugetare pe prima jumătate a anului și consider necesar să subliniez că această execuție bugetară reprezintă, practic, radiografia corectă a tuturor deciziilor luate la nivelul Guvernului în primele șase luni și, așa cum arată datele, putem spune că în pofida crizelor succesive cărora trebuie să le facem față, măsurile pe care le-am luat la nivelul Guvernului pentru protejarea economiei și a cetățenilor s-au reflectat în creșterea veniturilor și în menținerea cheltuielilor bugetare sub creșterea valorii nominale a produsului intern brut.
Am constatat un lucru cât se poate de benefic și, anume, că deficitul bugetar pe primele șase luni este de 1,71% din PIB. Veniturile au crescut cu 22,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, avem o creștere în valoare nominală de 40,3 miliarde lei, cheltuielile au crescut cu 14,3%, menținându-se, așa cum spuneam, sub nivelul de creștere a veniturilor, absorbția fondurilor europene a crescut cu 16,4%, de asemenea, față de perioada similară a anului trecut /…/. Astăzi ne raportăm la un deficit de 1,71%. Alocările pe care le-am stabilit pentru programele de sprijin pentru România au avut la bază măsuri pe care le-am urmărit, astfel încât să se realizeze, practic, cât se poate de concret și anume, e-Factura, Radarul Mărfurilor, creșterea colectării, iar anul acesta creșterea colectării arată un indicator de 0,6%. Practic, am ajuns la 8,1% din PIB față de 7,5% din PIB anul trecut. Acestea sunt cifrele, sunt indicatorii importanți pe care i-am reținut. Am să îl rog pe domnul ministru Adrian Câciu să ne furnizeze detalii referitoare la primele elemente din execuția bugetară.
Adrian Câciu: Domnule prim-ministru, stimați colegi, în mare parte cifrele le-ați menționat și dumneavoastră. Cel mai important mesaj care se desprinde din execuția la șase luni este acela că efortul de consolidare fiscală prinde concretețe și angajamentele luate în reducerea deficitului se văd și în rezultatele fiscal bugetare pe primele șase luni. România are un angajament de reducere a deficitului public, având în vedere că este în procedura de deficit excesiv, iar la primele șase luni are o scădere de 1,15 puncte procentuale. Pe parte de colectare, așa cum ați menționat, angajamentul este de creștere a colectării cu 0,5 puncte procentuale anual. La primele șase luni avem 0,6 puncte procentuale, iar acest trend trebuie menținut și întărit prin operaționalizarea, așa cum ați menționat, mai puternică a mecanismelor, care sunt non-incluzive, din punctul nostru de vedere, cu privire la mediul economic onest, adică e-Factura, Business to Business și Radarul Mărfurilor, dar care ne aduc într-o zonă onestitate, dacă vreți, din perspectiva relației contribuabil-stat.
Pe de altă parte, și regimul cheltuielilor a fost unul, să spun așa, destul de bine gestionat, deși, evident, provocările pe care le vedem cu toții, datorate acestor crize succesive și suprapuse care cu care ne confruntăm, cheltuielile bugetului general consolidat al statului au crescut în limitele pe care le-am programat și sub nivelul sau viteza de creștere a PIB-ului nominal, ceea ce, la fel, manifestă o abordare prudentă și corectă, la acest moment, asupra finanțelor statului.
Există o singură parte la care trebuie să ne punem toate eforturile de pe semestrul II, respectiv recuperarea întârzierilor din zona de investiții și această chestiune, evident, s-a datorat creșterii destul de puternice a costurilor la materiale de construcții, iar guvernul a venit cu actele normative necesare pentru ajustarea contractelor. Aceasta este motivul pentru care s-a întârziat cu realizarea investițiilor, însă toate recuperările acestea trebuie să le facem în semestrul II, pentru că programul de investiții este cel mai important, din punctul nostru de vedere, pentru asigurarea multiplicării economice ulterioare. Dincolo de acestea, evident, avem pachetele de sprijin cu care guvernul a venit dincolo de partea de compensare la prețurile la energie, pachetul de sprijin pentru România, precum și cele care înseamnă voucherele din iulie – 700 de lei și ajutoare de stat pentru relocarea companiilor din regiunea afectată de conflict, pachete de sprijin care sunt finanțate și care vor fi finanțate și cu ocazia rectificării bugetare.
Nicolae-Ionel Ciucă: Dacă îmi dați voie, domnule ministru! Aici, aș dori să intervin și să subliniez un aspect cât se poate de important: am luat decizii și am căutat toate formulele necesare pentru a sprijini mediul investițional. Am aprobat o serie întreagă de scheme de ajutor de stat. La nivelul Ministerului Fondurilor Europene s-a trudit astfel încât să poată fi identificate schemele de absorbție a fondurilor europene fie din pachetul din cadrul financiar 2014 – 2020, fie din PNRR. De asemenea, au fost alocate sume importante de la bugetul de stat, avem în continuare în atenție să încurajăm aceste investiții pentru dezvoltarea, creșterea și desigur, asigurarea competitivității industriei românești. Chiar astăzi aprobăm o nouă schemă de ajutor de stat de 300 de milioane de euro. Ca atare, vă cer tuturor să intensificăm toate aceste măsuri și să urmărim să se realizeze pachetul de investiții pe care noi l-am aprobat, astfel încât să recuperăm acest decalaj între absorbția și investițiile care s-au realizat din fonduri europene și investițiile care se vor realiza din fondurile de la bugetul de stat. Este o sarcină cât se poate de clară pentru fiecare dintre miniștrii care au în derulare programe de investiții. Vă rog, continuați!
Adrian Câciu: Aş mai spune, dincolo de cifrele care au fost deja amintite că este necesar să continuăm acest proces de consolidare fiscală pe partea de consolidare, pe partea de cheltuieli și pe partea de venituri. Absorbția de fonduri europene – suntem în recuperare, iar creșterea de 16,4% pe primele șase luni ne dă încrederea că ceea ce ne-am propus prin programul bugetar anual și suplimentările, exact cum spuneaţi, spre distribuirea unor programe pentru absorbția 2014-2020 ne vor ajuta foarte mult pe a doua parte a anului. Este foarte important de menținut acest trend și angajament de consolidare fiscală pentru că, repet, România este în procedură de deficit excesiv. Creditorii internaționali se uită foarte atent la ceea ce înseamnă politica fiscal-bugetară a statului din perspectiva modului în care se face echilibru între venituri și cheltuieli. Sunt convins că împreună, dacă recuperăm, şi sigur recuperăm și partea de investiții, aceste lucruri nu ne vor pune în altă postură. În acest moment nu sunt indicii, dar ce vreau să mai menționez, că modul în care s-a acţionat de la început, adaptiv, pe fiecare zi, dacă se poate spune așa, prin măsuri care să răspundă nevoilor societății și nevoilor, mai ales ale economiei şi cetăţenilor, chiar dacă nu au eliminat problemele din societate din perspectiva greutăților cu care s-au confruntat cetățenii și economia, ci au ameliorat din efectele acestor crize suprapuse, au avut un rol pozitiv din perspectiva menținerii unui trend de creștere economică. Ne aducem aminte, în primul trimestru, majoritatea analiștilor spuneau că România va intra într-o zonă incertă din perspectiva creșterii economice. Iată că nu a fost așa, pentru că răspunsul corect din partea antreprenorilor şi din partea cetățenilor a fost acela de a răspunde şi ei cu încredere asupra modului în care se desfășoară activitățile economico-sociale. Cam atât! Mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: Da, o să avem o decizie finală până la jumătatea lunii august privind rectificarea bugetară. Vreau să spun de la bun început tuturor că principalii indicatori în baza cărora vom distribui sumele în interiorul procesului de rectificare, vor fi cei legați de execuția bugetară în prima jumătate a anului și modul în care s-au desfășurat investițiile, ținând cont, de asemenea, de un indicator foarte important pe care l-am asumat și anume reducerea cheltuielilor cu 10% la bunuri și servicii, astfel încât să putem să ne asigurăm la Fondul de rezervă o sumă pe care să putem să o folosim în funcție de situațiile neprevăzute. S-a văzut cât se poate de limpede că dinamica tuturor acestor situații impune de la sine să avem o rezervă consistentă, astfel încât să putem să intervenim atunci când este cazul. Ca atare, pentru că tot vorbim de situații neprevăzute, iată, a apărut această situație legată de asigurarea resurselor de gaz. La nivelul Uniunii Europene au fost decizii în ceea ce privește atât aprovizionarea, cât şi consumul, făcându-se apel la o linie de solidaritate la nivelul întregii Uniuni Europene. Ceea ce vreau să subliniez este că la nivelul Guvernului României au fost luate măsuri astfel încât să ne asigurăm rezerva de gaze naturale pentru iarna dintre 2022-2023. În momentul de față avem în depozite asigurate 55% din cantitățile de gaze asumate. Practic, suntem cu mult peste limita asumată de 46% la 1 august și așa cum se derulează situația în momentul de față, apreciez că vom avea asigurate rezervele de gaz, stocul de 80% stabilit înainte de 1 noiembrie și cu certitudine, tot ceea ce se depozitează în plus ne va fi de mare folos. Ceea ce cred că este important de subliniat este că la nivelul consumatorilor casnici, la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii, a serviciilor sociale și a industriei critice se va asigura gazul necesar și vom fi în măsură ca, așa cum am făcut până în acest moment, să continuăm să dezvoltăm capabilitățile de extracție și stocare și de asemenea, să ne îndeplinim angajamentele asumate. Doresc să avem o intervenție de la nivelul domnului secretar de stat și să ne dați detaliile legate de ceea ce s-a petrecut în ultimele zile pe linia asigurării resurselor de gaz și a măsurilor luate la nivelul Uniunii Europene. Vă rog, domnule secretar de stat.
George Niculescu: Mulțumesc frumos, domnule prim-ministru. Așa cum ați menționat și dumneavoastră, este vorba de un acord voluntar, o decizie la care s-a ajuns ieri. Un acord voluntar în ceea ce privește reducerea cu 15% a consumului de gaze naturale până la 31 martie 2023. În sensul acesta, am prezentat poziția României, la întâlnirea de ieri, în ceea ce privește stocurile de gaze naturale pe care le avem. Cum ați menționat și dumneavoastră, ne depășim cu mult, din punctul nostru de vedere, cantitatea de gaze naturale înmagazinată, așa cum eram obligați să o facem cu țintă intermediară de 46% până la 1 august din cantitățile de gaze pe care le înmagazinăm zilnic. Estimarea noastră este că la 1 august vom avea un grad de umplere de 58,7% deci cu 12,7% mai mult decât țintă, iar în miliarde de metri cubi, domnule prim-ministru, 58,7% se traduce în 1,8 miliarde de metri cubi, deci cu aproximativ 400 de milioane de metri cubi mai mult decât era ținta intermediară. Această rezervă de gaze naturale pe care am înmagazinat-o, cu siguranță că ne va ajuta să trecem cu bine peste perioada de iarnă. În cazul în care măsura voluntară se transformă într-una obligatorie, așa cum prevede draftul de regulament, reducerea consumului se va face, aşa cum aţi menționat și dumneavoastră, doar pentru anumite sectoare ale economiei. Este rolul nostru să asigurăm că populația, întreprinderile mici și mijlocii și industria critică nu va avea de suferit pe perioada…
Nicolae-Ionel Ciucă: Serviciile critice.
George Niculescu: Serviciile sociale și serviciile critice vor avea de suferit pe perioada sezonului rece.
Nicolae-Ionel Ciucă: Mulțumesc foarte mult. Domnule ministru Daea, am avut ieri o discuție legată de scăderea debitului fluviului Dunărea la intrarea în țară. Am primit mai multe date legate de asigurarea apei pe canalele magistrale de irigații. Activitatea comitetului ministerial se desfășoară, practic, în teren și așa cum ne-am asumat, vom continua să evaluăm permanent situația și să găsim soluții pentru agricultura românească, să sprijinim fermierii. Vă rog să ne prezentați ultimele concluzii din activitatea comitetului interministerial.
Petre Daea: Așa este, domnule prim-ministru, în baza dispoziției pe care ați dat-o cu câtva timp în urmă, în ședința de guvern și s-a materializat în formă juridică prin Decizia 415, pe care ați semnat-o, ieri a intrat în dispozitiv de lucru, Comitetul interministerial pe care l-ați dispus, fiind în prima ședință, unde am aprobat regulamentul de organizare și funcționare, am invitat reprezentantul ANM-ului să ne facă o informare privind evoluția factorilor climatici, știindu-se cu ce fenomene critice ne întâlnim la această dată. Am prezentat în comitet care este situația din agricultură, și, evident, am pus în dispozitivul de activitate și de acțiune al acestui comitet interministerial măsurile care se impun, în așa fel încât prin sinergia acțiunilor la ministerele care sunt componente în acest Comitet, să putem face față situație pe care o avem. Am avut, evident, și un punct de diverse, unde am stabilit punctual care sunt situațiile în țară și rezolvarea imediată a lor, așa se face că ne-am pus de acord cu Ministerul Mediului pentru anumite zone unde situația era de intervenit imediat fără o altă programare, fără o altă stabilire a unor întâlniri care să ne ducă la rezolvare imediată. Situația actuală se prezintă astfel: în România, din nefericire, temperaturile ridicate, lipsa de apă în sol, seceta pedologică, practic, a ocupat toată țara. Nu există niciun colțișor în țară unde să nu avem secetă pedologică, fac excepții anumite suprafețe mlăștinoase jos, care de altfel nu sunt în circuitul agricol al României. În atare situații, instrumentul sau calea obișnuită pe care o avem de urmat cu care să putem interveni a fost sistemul de irigații. Sistemul de irigații a fost pus în stare de funcționare, pe fiecare sistem, pe fiecare zonă în parte. Sistemul de irigații a fost pus în stare de funcționare pe fiecare zonă în parte. Din nefericire, așa cum v-am informat și astăzi, aveți la mapă informarea exactă vis-a-vis de situația pe care o avem de aseară, întrucât eu la orele 2:00 azi-dimineață am venit de la Brăila. Până în județul Giurgiu nu avem nicio posibilitate de irigat, dat fiind faptul că nivelul Dunării a scăzut, apele s-au îndepărtat de mal, practic, sunt zone unde – și punctual la Zimnicea, unde plaja care s-a născut în urma retragerii apelor se întinde pe o lățime de aproximativ 500 de metri. Ce am făcut în aceste zone, am intervenit punctual, acolo unde era posibil, să dragăm canalele de aspirație, având în vedere faptul că ne gândim – care nu sunt astăzi funcționale – ne gândim că în perioada următoare, având această posibilitate, să fim cu terenul pe uscat, să putem draga în așa fel încât în momentul în care se ridică nivelul apei, să avem nivelul de exploatare.
Nicolae-Ionel Ciucă: Serviciile de dragare sunt deja în acțiune pe anumite sectoare ale fluviului, ca atare, pot fi folosite.
Petre Daea: Da, exact. Aseară spuneam că am plecat de la Brăila pentru a menține în stare de funcționare acel nod hidrotehnic, care înseamnă alimentarea a 250.000 de hectare. Este vorba de stația de pompare care se așază pe zece nave flotabile, care au 8-12 agregate de pompare în funcțiune și au în spatele lor 250.000 de hectare care se irigă continuu, nu s-a întrerupt nicio clipă irigarea culturilor acolo. Azi-noapte am reușit să aducem o dragă plutitoare, care să poată să curețe în fața aspersiei în așa fel încât să putem să mai alimentăm, nu știu cât timp. Din cauza faptului că acest nivel al apei a scăzut, avem probleme de exploatare, se pot rupe racordurile cu uscatul, pentru că sunt nave flotabile, şi de aici o serie întreagă de necazuri. Am dispus la față locului cu specialiștii, care m-au însoțit, să folosim nivelul pe care îl avem, să-l alimentăm prin măsurile pe care, spuneam, de dragare, iar atunci când nivelul nu ne va mai asigura posibilitatea de a iriga efectiv, să întrerupem irigarea culturilor, lucru pe care l-am comunicat și fermierilor, în așa fel încât să nu intrăm într-o altă situație grea de refacere a sistemului de irigații datorită exploatării în condiții lipsite de siguranță. Al doilea lucru important pe care l-am făcut și ieri, în teren, la Chișcani, ca urmare a faptului că am dus la fața locului o intervenție mai rapidă din partea constructorului, iată că am putut da mai devreme cu o lună de zile un racord la sistemul de irigații, astfel încât să putem iriga 7.700 hectare. La această dată se irigă. Concluzionând, facem tot ce este posibil. Depindem de nivelele surselor de apă, atât de nivelele surselor de apă pe teritoriul ţării interior, cât şi, evident, şi la fluviu. Am vorbit cu domnul ministru Barna Tánczos să rămânem în legătură directă pe zona Agigea, acolo unde putem păstra un nivel, datorită sistemului hidrotehnic pe care îl avem acolo, că sunt baraje și pot să păstrăm nivelul de exploatare în așa fel încât să asigurăm nivelele de pompare a apei pentru suprafețele care sunt în zonă și care alimentează porumbul de sămânță, care este siguranța porumbului anului viitor, dat fiind faptul că acolo sunt loturile semincere ale țării. Am avut înțelegere din acest punct de vedere. În continuare vom acționa în ritmul responsabilității ministeriale pe care o avem şi, evident, al rezolvării problemelor punctuale de la fața locului. Problema grea, însă, care se naște aici, este problema zootehniei, dat fiind faptul că în multe judeţe ale ţării porumbul, ca şi furaj, nu se mai poate asigura fermelor zootehnice care folosesc în rația furajeră această cereală atât de necesară, motiv pentru care am dispus astăzi, în ședința operativă de la Ministerul Agriculturii – și vă informez că în fiecare dimineață, la orele 8:00, avem în dispozitiv de lucru, de lucru efectiv, conducerea operativă, secretarii de stat și funcționarii până la nivel de director – să stabilim care sunt sursele de asigurare a furajelor, pentru a putea pune în legătură fermierii dintr-o parte în alta, în aşa fel încât fermele mari ale țării să poată să furnizeze lapte pe tot parcursul și să nu avem probleme din punct de vedere al alimentării cu acest produs.
Vreau să vă informez că ieri am avut întâlnire cu domnul ministru Boloş. Astăzi continuăm întâlnirea în teren, pentru a vedea la faţa locului ce înseamnă sistemul de irigaţii, ce s-a făcut în sistemul de irigaţii, cât de echipaţi suntem din punct de vedere tehnic, cât de funcţionali suntem și în același timp, să aveți și baza concretă de exprimare în dialogul nostru, având în vedere dorința noastră de a face investiții în România, folosind, pe de o parte, atât banii ţării și, în primul rând, trebuie să ne concentrăm asupra acestui aspect, pentru că avem aprobare Parlamentul României 1,5 miliarde euro și avem program în acest sens, l-am aprobat în ședința /…/, îl avem în hotărârea de guvern care va fi adusă în faţa guvernului pentru a primi aprobarea dumneavoastră. De aici încolo, tot programul este pus la punct în așa fel încât să realizăm obiectivele de investiții.
Vreau să vă spun cu toată seriozitatea și responsabilitatea momentului că în România există un program bine stabilit de irigații, pe care îl gestionăm cu fondurile țării. Știm la această dată când începe o investiție în România și când se termină, având în vedere, sigur, etapele procedurale pentru a ajunge la faza de execuție, știm câte greutăți avem, date fiind procedurile pe care le-am aprobat de-a lungul vremii și pe care le derulăm și trebuie să derulăm, de la o notă conceptuală până la intrarea a ordinului de execuție a lucrărilor, care durează 230 de zile.
Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule ministru, intră anul acesta în execuție vreunul dintre aceste proiecte?
Petre Daea: 31 de proiecte sunt în faza finală. Anul acesta vă informez exact care dintre ele vor intra și să-mi îngăduiți să vă invit într-un sistem de irigații, ca să vedeți ce înseamnă bani țării și unde se duc și ce facem cu ei.
Nicolae-Ionel Ciucă: Bine, domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult!
Petre Daea: Şi eu vă mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: Astăzi sărbătorim 160 de ani de diplomație. Dați-mi voie să urez un sincer „La mulți ani!” diplomației românești și diplomaților români. În ședința de guvern din 15 iulie am cerut Ministerului Afacerilor Externe să ia măsuri pentru îmbunătățirea serviciilor consulare pentru cetățenii români din diaspora. Am primit o notă de informare de la domnul ministru cu o serie de măsuri care vizează îmbunătățirea serviciilor consulare prin debirocratizare, digitalizare, degrevare și în mod deosebit, prin modificări de ordin legislativ și de reglementare. Având în vedere conținutul acestor măsuri, am să îl rog pe domnul ministru să ne facă o scurtă prezentare, dar înainte de a-i dat cuvântul, am să îi rog pe miniștrii afacerilor interne și ministrul justiției să acorde sprijinul necesar în derularea modificărilor legislative, pentru că avem foarte mare nevoie, din ce am înțeles din conținutul măsurilor, de coordonare, de colaborare, astfel încât să asigurăm fluidizarea și funcționarea cât mai bună a întregii activități consulare. Ca atare, vă rog foarte mult să vă implicați în acest demers! Domnule ministru Aurescu.
Bogdan Aurescu: Vă mulțumesc, domnule prim-ministru! Mulțumesc în mod deosebit pentru urările adresate întregului corp diplomatic și consular. Am apreciat mesajul pe care l-ați transmis dumneavoastră astăzi. Așa cum am spus, în nota amplă pe care ați aprobat-o, am declanșat începând cu 2020 o reformă consulară ambițioasă, pentru a putea asigura un acces mai facil al cetățenilor români la serviciile consulare și pentru asigurarea protecției și a existenței consulare la standarde cât mai ridicate. Dintre aceste măsuri, așa cum ați precizat și dumneavoastră în ședințele de guvern trecute, am pus accentul, pe de-o parte, pe redimensionarea și modernizarea rețelei consulare a României, și au fost luate măsuri pentru înființarea unor noi oficii consulare de carieră la Chișinău, la Madrid, la Roma, la Londra, la Paris, la Salzburg, la Belfast, la Nantes, la Valencia și la Ismail. 2, iar în perioada următoare și anume, luna august, se va operaționaliza consulatul general de la Londra și cel de la Paris. De asemenea, în a doua parte a anului, consulatele generale de la Nantes și respectiv biroul consular de la Belfast, respectiv consulatul general de la Salzburg, până la finalul anului. De asemenea, am luat măsuri pentru organizarea mai bună a acelor consulate mobile, itinerante, în acest an am prevăzut în planul nostru de acțiune 161 de astfel de misiuni, din care deja s-au efectuat 87, care au prestat deja 21.502 de servicii consulare. Pentru că înainte problemele principale se referă la acordarea vizelor de muncă, așa cum bine știm, a fost organizată deja în perioada aprilie-iulie o misiune consulară itinerantă în Bangladesh, la Dhaka, care a reușit deja să acorde peste 5.400 de vize de muncă. Și avem în pregătire o misiune similară în Nepal, pentru că Bangladesh, Nepal, India sunt sursele de forță de muncă străine cele mai importante.
Nicolae Ciucă: Avem nevoie să intensificăm această activitate, pentru că solicitarea de la mediul de afaceri este de aproximativ 100.000 de oameni pentru a putea să asigurăm funcționalitatea afacerilor.
Bogdan Aurescu: Exact. Este și motivul pentru care am și acționat pentru a realiza un nou sediu al ambasadei României la New Delhi. De exemplu, pentru a lărgi spațiile de lucru, am alocat personal suplimentar, a fost trimis personal și din centrală. De asemenea, am beneficiat de sprijinul colegilor de la Ministerul de Interne cu personal detașat, pentru care mulțumim! Măsuri de debirocratizare s-au luat pentru simplificarea procedurilor de programare, pentru optimizarea fluxurilor, în așa fel încât, de exemplu, dacă legislația permite, să se facă o singură vizită la consulat. S-a prelungit programul de lucru cu publicul, s-au transmis documente prin corespondență și extindem acest serviciu. Cel mai bine ar fi dacă am putea să transmitem direct din țară cetățenilor români din străinătate documentele pe care le obțin, de exemplu, pașapoartele.
Nicolae-Ionel Ciucă: Despre asta este vorba, pentru că perioada de așteptare, de la cerere până la emiterea documentului, este foarte mare, motiv pentru care trebuie să avem soluții astfel încât să putem să rezolvăm această cerere a diasporei românești.
Bogdan Aurescu: Am eliminat necesitatea prezentării de fotocopii pentru documentele justificative, măsură care a fost foarte apreciată de solicitanții de servicii consulare. Pe digitalizare ne-am interconectat sistemele informatice cu alte instituții, cum ar fi: Ministerul de Interne, Ministerul Justiției și altele și, de asemenea, am luat măsuri pentru modernizarea call-centerului, care asigură interfața cu solicitanți prin modernizarea robotului telefonic și sporirea numărului de operatori. În sfârșit, ați aprobat în ședință de guvern creșterea numărului de personal consular deja și mai avem astăzi pe ordinea de zi o hotărâre de guvern care continuă acest efort de creștere a numărului de posturi cu profil consular, numai că este nevoie și de alte măsuri și din acest punct de vedere, sunt necesare modificări de ordin legislativ pentru a continua acest efort de debirocratizare, de digitalizare și de degrevare. Prin urmare, am identificat o serie de acte normative care ar trebui să fie modificate și sperăm că în colaborare cu colegii de la Ministerul de Interne și Ministerul Justiției, să putem să facem progrese în acest sens, suntem deja în contact la nivel tehnic, mă refer aici la Legea privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, pentru a putea eficientiza procedura de preluare și procesare a cererilor de eliberare a documentelor de călătorie și cărților de identitate electronice, normele metodologice de aplicare a acestei legi, de asemenea, legea privind actele de stare civilă, pentru a elimina obligativitatea transcrierii actelor de stare civilă eliberate în statele membre ale Uniunii Europene, în vederea eliberării documentelor de călătorie, ordonanța de urgență privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, pentru a putea permite alocarea codului numeric personal în baza unui certificat de naștere emis de autoritățile din statul membru al Uniunii Europene unde se află cetățeanul român, modificarea legii privind cazierul judiciar, pentru a putea permite ca cetățenii români să aplice electronic pentru eliberarea cazierului judiciar. De asemenea, modificări ale legii privind cetățenia română, pentru a putea simplifica procesul de depunere a dosarelor pentru redobândirea cetățeniei române și respectiv pentru depunerea jurământului de credință. Toate aceste modificări, în opinia noastră, sunt utile pentru a putea să continuăm acest proces de reformă consulară și sunt convins că împreună cu colegii de la ministerele de resort, vom putea să adoptăm cât mai curând aceste modificări.
Nicolae-Ionel Ciucă: În paralel, v-aş ruga, am discutat cu domnul secretar de stat, prezent la ședința de guvern de atunci, ca împreună cu Ministerul Educației să consolidăm și să eficientizăm activitatea Institutului Limbii Române, iar în acest sens, sigur, avem deja gândite câteva activități care vin în soluționarea acestor cerințe, dar sunt convins că vom găsi și alte soluții, astfel încât Institutul Limbii Române să sprijine cu adevărat copiii românilor care își desfășoară activitatea în afara granițelor. Vă mulțumesc!
