Galerie foto
Declarații susținute de membrii Guvernului la începutul ședinței de guvern
[Check against delivery]
Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua. Începem ședința de guvern, practic este o continuare a activității de dinainte, în care am desfășurat ședința comitetului interdepartamental pentru dezvoltare durabilă. În interiorul acestei activități am discutat împreună cu șeful departamentului de dezvoltare durabilă aspectele care ţin de implementarea strategiei de dezvoltare durabilă, precum şi a planului de acțiuni aferent acestei strategii, plan care a fost aprobat în luna iunie şi, de asemenea, indicatorii care revin fiecărui minister în parte. Au fost stabilite foarte clar relațiile de colaborare şi coordonare la nivelul fiecărui minister şi desigur partea de centralizare şi coordonare la nivelul departamentului de dezvoltare durabilă şi paşii pe care îi avem de făcut în continuare pentru a concentra atât resursele, cât şi partea de activitate concretă, reală, în conformitate cu direcțiile asumate în strategie.
În cadrul ședinței de guvern de astăzi o să avem, desigur, o serie întreagă de decizii şi hotărâri în conformitate cu agenda guvernului. Am să încep cu problemele legate de grupul de lucru interministerial stabilit pentru evaluarea efectelor secetei şi am să-i dau cuvântul domnului ministru Daea, dar nu înainte, domnule ministru, de a clarifica câteva chestiuni legate de modul în care se desfășoară campania de vară. Am înțeles că suntem aproape de a finaliza recoltarea grâului şi aici cred că este foarte important să subliniem un aspect pe care noi l-am demarat prin pachetul ”Sprijin pentru România” atunci când am acordat acele prime în cuantum de 10% pentru fermierii români care îşi prelucrează recolta în industria agro-alimentară din România. Este stabilit și un plafon alocat de la nivelul guvernului, de 200 de milioane de euro pentru a încuraja acest demers. Avem nevoie să îi stimulăm atât pe fermieri, cât și pe producătorii din industria agro-alimentară, astfel încât, așa cum am discutat, să putem să avem produse cu valoare adăugată mai mare. Ca atare, domnule ministru, vă rog să ne dați ultimele date și informații, elemente legate de acest subiect.
Petre Daea: Da, domnule prim-ministru, în ordine. Dumneavoastră ați dispus, ați pus în mișcare o decizie, cu numărul 415 din 2022, să instituim ca regulă și să operaționalizăm o structură interministerială, care își desfășoară activitatea la Ministerul Agriculturii, pentru a stabili măsurile necesare pentru a preîntâmpina efectele negative generate de schimbările climatice. E a doua ședință, într-un tipar bine stabilit, pe un regulament pe care l-am aprobat. Și ieri am avut această întâlnire, o întâlnire productivă, cu prezența tuturor celor implicați, în care am prezentat, firesc, care este situația în agricultură, care sunt factorii restrictivi, care este evoluția factorilor naturali, în perspectiva prognozei pe care o prezintă ANM-ul și, evident, care sunt măsurile pe care noi le putem lua urgent și de perspectivă, în așa fel încât să avem stabilitatea producției și cât putem să ținem factorii sub control, atât cât natura ne permite și posibilitățile, și financiare, și instrumentele tehnice au valoarea lor. Vă pot informa că, până la această dată, în România s-a recoltat peste 94% din suprafață de grâu. Ce am avut în vedere aici? Să urgentăm recoltatul pentru a preîntâmpina pierderea prin scuturarea culturilor. Dacă fenomenele naturale, înțelegând aici cele restrictive, temperatura și umiditatea, n-au mai fost în planul nostru operațional de a se vedea ce și cum la cultura grâului, întrucât starea de vegetație a fost încheiată, totuși, fenomenele naturale care însemnau vijelii sau supracoacere puteau să determine scăderi de producție. Aceste lucruri au fost – zic eu – ținute sunt control, datorită faptului că fermierii au o dotare foarte bună. România are capacitatea, la această dată, să recolteze, dacă ar fi vorba de o coacere uniformă, în șapte zile întreaga suprafață a României de grâu. Lucrul acesta nu e posibil, pentru că sunt diferențe de temperaturi şi de vegetație de la un loc la altul. De aceea, mai avem aproape 4% de recoltat în interiorul arcului carpatic. Este vorba aici de Mureș, este vorba aici de Covasna şi este vorba de Brașov. Am fost acolo personal să văd starea culturilor.
Nicolae-Ionel Ciucă: Am fost şi eu şi am văzut şi în zona Deva şi în zona Brașovului, încă sunt culturi nerecoltate.
Petre Daea: Așa este, dar îmbucurător este că sunt culturi bune. Sunt culturi cu producție, care sigur că aici schimbările climatice dau şi un mod nou de gândire vizavi de proiecția structurilor în România şi producțiile se înscriu între trei tone la grâu şi 8.500 de kg la grâu, producție medie care ne asigură, pe de o parte necesarul de consum în zona respectivă şi chiar disponibilități între judeţe. Pe total, putem spune – şi vă voi prezenta exact în momentul în care avem ultima suprafaţă recoltată – noi avem întreaga cantitate de grâu necesară tarii şi disponibilități pentru export. Deci avem pâine, în așa fel încât să asigurăm nevoile ţării, evident, şi reluarea culturii, pentru că o parte din cantitatea obținută se va însămânța, ca şi de pornire a unei noi culturi pentru ciclul următor şi evident, destinațiile cunoscute de consum uman şi de furaje. În privința însă, a culturilor în care vremea ne creează probleme, porumbul şi floarea-soarelui ele sunt afectate. Echipe de control care sunt stabilite prin ordinul prefectului sunt la faţa locului, determină în fiecare zonă în parte care este gradul de afectare, care sunt pierderile, întocmesc documentele cuvenite, stabilite prin HG 557 şi prin ordinul comun stabilit de cei doi miniștri, respectiv ministrul agriculturii şi ministrul de interne, şi transmit operativ la Ministerul Agriculturii situația centralizatoare. După cum vă informez, după cum se cunoaște, în fiecare zi transmit la dvs., la cabinet, această situație. Ne aflăm acum la o cifră de peste 200 de mii de ha, care ar fi afectate în diferite grade. Diferite grade înseamnă atât compromitere totală, cât şi afectările în procent de 30%-40%-50%. Nu sunt probleme și nu vor fi probleme în zonele acestea irigate, deși în partea de sud a țării avem stații de pompare în afara posibilității de a aspira apa datorită nivelului scăzut al Dunării. În colaborare cu mediul, am stabilit un mod de lucru punctual, cu alte cuvinte, avertizarea care se dă pe o anumită porțiune a Dunării, ea să fie interpretată concret la fața locului în așa fel încât să nu punem de plano o restricție care ar afecta continuitatea sau continuarea activității de irigare în teren. Motiv pentru care înțelegem, prin înțelegerea celor două ministere, punerea de acord. Înseamnă că astăzi, deși avem nivele scăzute în ultima parte a Dunării, a cursului Dunării, totuși nivelele de la fața locului ne asigură capacitatea de aspirare și nivelul de exploatare. Acolo, deci funcționează sistemele de irigații. În perimetrul irigabil, culturile nu sunt afectate. Ele nu sunt – sigur sunt stresuri hidrice și vor fi tot timpul – pentru că sunt pierderi tehnologice. Noi știm foarte bine că într-un an bun de lucru și în condiții normale de temperatură și factori climatici în general, pierderile tehnologice pot ajunge până la 10%. Nu este cazul în perimetre irigabile, referindu-mă la pierderi de recoltă la principalele culturi din planul de cultură al județelor respective, înțelegând aici în mod deosebit prășitoarele. Am avut ieri o întâlnire pe care o permanentizez cu procesatorii și cu producătorii în așa fel încât să operaționalizăm ceea ce şi dumneavoastră aţi spus și sigur în etapa următoare punem planul concret printr-un act normativ această posibilitate de a stimula procesarea produselor. Am stabilit, însă în planul național strategic o conduită necesară pe care trebuie să o avem în țară, dând prioritate acestor sectoare care dau valoare adăugată suplimentară în așa fel încât să câștige și fermierul, dar în primul rând să câștige țara, înțelegând aici că prin legătura aceasta succesivă între verigile de producție-valorificare și evident scoaterea produsului pe piață, să avem cât mai multe etape în care omul să intervină și să producă valoare adăugată pe lanțul acesta de producție. Aceste întâlniri au în vedere trei lucruri. În primul rând are vedere faptul că noi trebuie să cunoaștem cum se mișcă stocurile în România, produsul, pentru că aici fermierul este în situația de a-şi valorifica producția, ştiindu-se că este prima cultură pe care a obţinut-o şi valoarea căreia o încorporează în programul de însămânţări din această toamnă. Deci este interesat să vândă şi caută, evident, parteneri cât mai vandabili, cu alte cuvinte parteneri care să le dea cât mai mult /…/.
Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule ministru, am înţeles foarte bine chestiunea aceasta. Tocmai de aceea am insistat şi insist în continuare pentru partea de procesare, pentru că vânzarea este cea mai simplă operaţiune.
Petre Daea: Corect.
Nicolae-Ionel Ciucă: Oricine poate să vândă, bineînţeles, dacă are. Dar partea de prelucrare, aşa cum am menționat şi mai devreme şi cum am discutat de fiecare dată, este cea care ne ajută în tot ceea ce înseamnă punerea în valoare a resurselor şi produselor pe care le avem. De aceea insist pe prelucrare. De aceea am stabilit la nivelul guvernului acea schemă de sprijin, de bonificație pentru cei care prelucrează în România. Ca atare, haideți să vedem cum putem să sprijinim acest demers, cum putem să discutăm cu fermierii, cum putem să discutăm cu industria agro-alimentară să inter-relaţioneze mai bine, să poată să aibă o comunicare şi să identifice modul în care pot să-şi prelucreze aceste produse la noi în țară.
Petre Daea: Eu vreau să vă mulțumesc pentru acest sprijin şi sigur că voi intra în cuplajul acesta al punerii în operă cu Ministerul Finanţelor în aşa fel încât să ducem la îndeplinire acest obiectiv stabilit de guvern şi foarte important pentru sector.
Nicolae-Ionel Ciucă: Bun. Aici aş mai avea ceva de adăugat, şi anume dincolo de faptul că ne uităm cu toţii cum să rezolvăm problema şi să se desfășoare toată această campanie astfel încât să asigurăm pierderi cât mai puține la finalul recoltei, am avut discuții şi întâlniri unde s-au exprimat, de asemenea, preocupări față de zootehnie.
Petre Daea: Corect.
Nicolae-Ionel Ciucă: Şi sunt crescătorii de animale, care au, de asemenea, probleme legate atât de partea de furaje cât şi de partea de prelucrare.
Petre Daea: Da, aici am luat câteva…
Nicolae-Ionel Ciucă: Ca atare, şi aici vă rog să…
Petre Daea: Da, aici am luat câteva măsuri, şi ultima măsură, de ieri, spre exemplu, am agrementat o convenţie între fondurile de garantare şi CEC, cu care am avut o discuţie până aseară târziu, căzând de acord să facilităm intrarea la credite uşoare, care să aibă o anumită dobândă şi dobânda este de maxim 2%, sigur, punându-se peste Robor, dar cu garanţii de la fondurile de garantare, atât de la fondul de garantare cu creditul rural, cu care am avut o asemenea discuţie şi interpretare practică ieri, cât şi la FNGCIMM, în aşa fel încât să operaționalizăm, se punem de acord toate resursele pe care le avem în momentul acesta, în așa fel încât să asigurăm furajele pentru continuitatea activității în zootehnie. De aceea, şi pentru rumegătoare, spre exemplu, am avut înţelegerea cu mediul în aşa fel încât să putem să mişcăm animalele acolo unde există posibilitatea de pădure, în aşa fel să nu afectăm vegetaţia, dar să dăm posibilitatea ca aceste animale să intre acolo unde există masă vegetativă, în aşa fel încât să se poată să se alimenteze şi, evident, în vârfurile acestea de caniculă /…/
Nicolae-Ionel Ciucă: S-a rezolvat această problemă sau doar s-a discutat?
Petre Daea: Nu, pe mine m-a asigurat dl ministru că lucrul acesta este în regulă, secretarul de stat.
Nicolae-Ionel Ciucă: Bun, mulțumesc foarte mult, dle ministru. Trecem de la agricultură la sănătate. Dle ministru, azi, aprobăm legea prin care asigurăm finanțarea Spitalului Regional de Urgenţă Craiova, practic se realizează alinierea cu celelalte două spitale de urgenţă de la Cluj şi de la Iaşi, şi îmi exprim încrederea că probabil vom şi demara proiectele ca ele să se realizeze, ținând cont de faptul că mai avem, de asemenea, aproximativ două miliarde de euro alocaţi prin PNRR şi avem, de asemenea, o listă în așteptare care trebuie să fie operaționalizată şi sper să avem o decizie în acest sens cât mai curând posibil. Prin această lege, de astăzi, discutăm de o investiție estimată de aproximativ 600 de milioane, din care 368 vor fi asigurați de către Banca Europeană de Investiții. Este foarte important să putem să folosim toate instrumentele financiare pe care le avem la dispoziție și să prioritizăm toate obiectivele, astfel încât să putem să consolidăm Serviciul de Sănătate Publică. Totodată, am să vă dau cuvântul, dar v-aş ruga să facem o referire și la evoluția infectărilor cu COVID și recomandările care se impun în acest sens. Vă rog, domnule ministru!
Alexandru Rafila: Mulțumesc, domnule prim-ministru! Într-adevăr este important ca și Spitalul Regional Craiova să intre în procesul de proiectare efectivă a spitalului care va fi construit cu surse de finanțare, cum ați menționat dumneavoastră, inclusiv din împrumutul de la BEI. Celelalte două spitale, apropo de stadiul acestor investiții, se află în proces de proiectare. Proiectarea a fost acordată unor companii cu care eu deja m-am întâlnit și care au promis că până la începutul anului viitor, probabil în primăvară, aceste proiecte vor fi finalizate. Şi la Craiova sperăm să putem să începem proiectarea, să finalizăm procedura de alegere prin procedură de achiziție publică a proiectantului în această toamnă, încât să nu există decalaje mari între cele trei obiective majore de investiţii. Referitor la PNRR, am pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern, privind criteriile de eligibilitate din lista pe care am găsit-o la Ministerul Sănătății, la sfârșitul anului 2021. Ea este în dezbatere publică, ne consultăm și cu Comisia Europeană pentru ca aceste criterii să fie validate, practic, și care să poată să constituie o bază de alegere obiectivă a listei de minim 25 de obiective de investiții, de asistență medicală spitalicească, din lista inițială de 49. De data aceasta le vom alege pe baza unor criterii obiective, care să nu suscite niciun fel de discuții, pentru că la lista inițială de 49 nu am reușit să identificăm astfel de criterii. În ceea ce privește evoluția pandemiei COVID-19, ieri am avut peste 11.000 de cazuri, dar comparativ cu săptămâna precedentă, în aceeași zi de marți, au fost cu câteva sute de cazuri mai puțin. Astăzi avem puțin peste 9.000 de cazuri, din nou, cu câteva sute de cazuri mai puțin decât miercurea precedentă și, dacă aceste cifre se vor confirma, la începutul săptămânii viitoare probabil că vom putea să discutăm despre stabilizarea creșterii numărului de cazuri, în acest al șaselea val pandemic. Lucrul ăsta însă nu ne poate lăsa fără reacție. Trebuie să continuăm să dezvoltăm asistența medicală ambulatorie, să asigurăm antivirale pacienților în ambulatoriu și în spital, facem acest lucru. Refacem stocurile de antivirale care deja s-au utilizat și avem grijă să monitorizăm strict capacitatea de spitalizare, inclusiv în secțiile de terapie intensivă, care în momentul de față este de circa 17% la nivelul spitalizării COVID și 15% la nivelul paturilor de terapie intensivă, din totalul de paturi disponibile pentru pacienții infectați COVID. Mulțumesc pentru încredere și măsurile de precauție individuală, utilizarea măștii, evitarea aglomerației, atunci când se poate, rămân valabile, utilizarea măștii în interior și mijloacele transport în comun rămân valabile pentru controlul acestei pandemii în România. Mulțumesc.
Nicolae-Ionel Ciucă: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Cel de-al treilea subiect pe agenda noastră este cel al energiei. Avem un proiect de lege prin care modificăm Legea 85 din 2018 privind constituirea și menținerea rezervelor minime de țiței și produse petroliere. Este un aspect, al doilea la care vreau să mă refer este cel legat de continuarea realizării stocurilor de gaze. În acest moment, România a reușit să realizeze un stoc în depozite de peste un 1,8 miliarde de metri cubi și în felul acesta, prin măsurile de la nivelul guvernamental ne asigurăm că avem toate măsurile luate pentru a pregăti din timp iarna dintre anii 2022-2023. Este, de asemenea, foarte important să anunțăm că în această perioadă Romgaz a finalizat preluarea de la compania Exxon a participației în proiectul Neptun Deep. Domnule ministru, o să vă rog să vă referiți la toate aceste aspecte şi ulterior, după ce prezentați dumneavoastră toate aceste date, am să fac o referire la ceea ce înseamnă monitorizarea evoluției prețurilor la energie și la gaze. Vă rog.
Virgil Popescu: Domnule prim-ministru, proiectul de lege transpune directiva 2018/1581 a Comisiei Europene pentru care România a fost pusă în întârziere. Este vorba de modificarea Legii 85/2018 cu privire la modalitățile de calcul și obligațiile de stocare. Este o lege mai mult tehnică, dar care în principal asigură o uniformitate la nivel european, în sensul că stocurile minime se constituie cel mai târziu la data de 1 iulie a fiecărui an calendaristic și se menține în mod continuu pe o perioadă de 12 luni la această valoare, operativitate în stabilire și verificarea lunară a numărului de zile de îndeplinirea obligației de stocare; dispunerea de măsuri operative pentru completarea nivelurilor stocurilor, dacă este cazul; majorarea la 1.000 de tone a pragului pentru care se introduce obligația constituirii și menținerii stocurilor minime tocmai pentru a fi mai ușor gestionabile. În principal acestea sunt modificările pe care le aducem la Legea 85 cu privire la rezerva de gaze naturale. Da, astăzi dimineață la ora 8:00 aveam un stoc de un miliard 826 de milioane de metri cubi, adică un grad de umplere total de 59,48%. Suntem peste graficul asumat în fața Comisiei Europene. Am depășit inclusiv ținta pe care ar trebui să o avem la data de 1 septembrie 2022, respectiv 57%. Ne dorim să depășim cu mult ținta de 80% la data de 1 noiembrie. În momentul de față, fluxurile de intrare…
Nicolae-Ionel Ciucă: Sigur, îndeplinirea acestor ținte de depozitare și alinierea la graficele europene este importantă, dar dincolo de acestea avem nevoie de asigurarea coerentă a gazului atât din producția proprie, cât și cel de care avem nevoie pe perioada iernii să avem asigurate cantitățile necesare atunci când temperaturile scad sub minus 15 grade și aici v-aș ruga, dacă puteți să prezentați câteva detalii legate de demersurile pe care le-ați luat până în acest moment.
Virgil Popescu: Voiam să continuu să vă spun că în acest moment fluxurile de intrare a gazelor în România sunt în parametri normali. Nu am observat absolut nici o scădere de fluxuri atât pe zona de sud, cât și pe zona de vest a României, de aceea gradul de umplere este într-un ritm susținut. Suntem în continuare în discuții spre finalizare și discutăm despre aducerea unor cantități de gaze atât din Azerbaidjan, cât și din Statele Unite ale Americii și Emiratele Arabe Unite. Discutăm în principal în momentul de față cu privire la tranzitul acestor gaze prin diverse state: Turcia, Bulgaria, Grecia și descărcarea LNG, gazului lichefiat în porturile din Grecia sau Turcia. Când vom finaliza toate aceste aspecte vom anunța public, tocmai, așa cum ați spus dumneavoastră, ca pe perioada iernii să avem asigurate și fluxuri suplimentare de gaze naturale, în așa fel încât să putem trece peste zilele cu temperaturi foarte scăzute, în care, pe perioada aceea scurtă de timp, dar este o perioadă, e necesar un volum mai mare de gaze naturale. Referitor la achiziția de către ROMGAZ a părții de 50% din perimetrul Neptune Deep, acesta s-a încheiat luni, unde a fost făcută practic plata definitivă, iar ROMGAZ a devenit, în momentul de față, partener cu drepturi egale, 50% în perimetrul Neptune Deep, alături de cei de la Petrom, Petrom urmând ca în perioada următoare, împreună să facă, să realizeze planul de investiții și, așa cum este stipulat în acordurile de concesiune, până la 31 decembrie 2022, să facă declarația de descoperire comercială, ceea ce practic aduce în linie dreaptă investițiile din Marea Neagră.
Nicolae-Ionel Ciucă: Bun. Acum, mai sunt două aspecte pe care vă rog să le clarificați. Unul este legat de măsurile care trebuie luate în baza deciziei Uniunii Europene privind reducerea voluntară cu 15% a consumurilor la gaze și energie și ce se impune la nivelul guvernului și instituțiilor guvernamentale, dacă se impune a fi luate măsuri, și a doua chestiune legată de vizita pe care ați încheiat-o în Statele Unite, săptămâna trecută.
Virgil Popescu. Da, marți, 26 iulie, a fost aprobat noul regulament european al Comisiei Europene, cu privire la reducerea, într-o primă etapă, cu 15% în mod voluntar, acest 15% a consumului de gaze naturale, dar acest 15% se calculează ca o medie a ultimilor cinci ani a consumul din perioada 1 august-31 martie. Deci, nu este vorba de o perioadă de 12 luni, ci o perioadă de opt luni din ultimii cinci ani. În plus față de acest aspect, există și niște grade de flexibilitate care diminuează acest procent de 15%. De exemplu, dacă este depășită ținta de angajat în fața comisiei de umplere a depozitelor, această diferență cu care este depășită se scade din cantitatea de gaze care trebuie redusă. De asemenea, din procentul de 15%, din cantitatea de 15% rezultată, se scade consumul aferent industriei neenergetice din anul 2021. În prezent, la nivelul Comisiei Europene se finalizează modalitatea de calcul. Ea nu a fost încă finalizată, iar în momentul în care vom primi acest lucru, noi lucrăm deja la Ministerul Energiei la diferite scenarii. Nu cred că din punct de vedere voluntar ar trebui să luăm vreo măsură în acest moment. Gradul de umplere este cu mult peste cel asumat. Nivelul producției interne asigură funcționarea şi asigură aprovizionarea cu gaze naturale a clienților protejați, în clienţi protejaţi intrând clienţii casnici, producerea de energie electrică şi termică, producţia de energie electrică critică, spitale, şcoli, deci practic tot ce este nevoie să poată funcționa pe perioada iernii. Dacă se va ajunge la nivelul de declarare a stării de urgenţă, de alertă la nivelul Comisiei Europene atunci se pune problema solidarității şi toţi trebuie să fim solidari, şi atunci se va pune problema unei eventuale reduceri de consum de gaze naturale, dar repet nu pentru clienţii protejaţi. Referitor la vizita în SUA, am avut mai multe discuții foarte, foarte bune. Am observat la Departamentul de Stat, la Departamentul Comerțului, Departamentul pentru Energie şi la Banca de Export-Import a SUA o deschidere foarte mare cu privire la programul nuclear civil pe care România îl are în derulare. Vorbim de unitățile trei şi patru de la Cernavodă şi de reactoarele modulare mici. Am primit asigurări de la preşedinta Băncii Exim şi apoi de la Departamentul de Stat, Departamentul de Comerţ şi Departamentul pentru Energie că o decizie cu privire la finanțarea de către SUA a acestui program nuclear, împreună cu partenerii canadieni şi francezi din punct de vedere al SUA se va lua în această vară, deci vorbim de luna august, astfel încât la începutul anului financiar în SUA, care data de începere este 13 septembrie, nu 1 ianuarie, aşa cum este la noi, să putem avea această certitudine. Iar toate discuțiile au fost în acest sens pe o deschidere foarte mare și un ton foarte pozitiv al autorităților americane. Astăzi, de fapt, a apărut ca o veste bună și o nouă știre. Reglementatorul american a autorizat definitiv și din punct de vedere al securității, reactorul modular de tip New Scale pe care România împreună cu Statele Unite, președintele Iohannis cu secretarul Kerry, au anunțat că această tehnologie va veni în România și România va fi prima țară din afara Statelor Unite care va beneficia de această tehnologie. Deci, practic avem clar o deschidere vizavi de finanțare și vom beneficia de cea mai nouă tehnologie cu privire la reactoarele mici modulare New Scale, care a trecut și ultimul test în Statele Unite, de reglementatorul american, care se știe că este cel mai dificil test de trecut din punct de vedere al condițiilor de siguranță. Vă mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: Şi eu vă mulțumesc, domnule ministru! Avem în sală președintele Consiliului Concurenței. Ținând cont de evoluția prețului la energie și în primul rând ținem cont de diferența dintre prețul mediu ponderat la producător și cel cu care se vinde energia pe piață, Consiliul Concurenței împreună cu ANRE, cu toți cei care au responsabilități în acest domeniu vă rog să verificați această evoluție a prețului, pentru că așa cum am putut să înțeleg eu din tot ceea ce înseamnă ansamblul și mecanismele acestea de producere și vânzarea energiei, piața zilei următoare trebuia să fie una de echilibrare. Or, putem să constatăm astăzi că ea a devenit chiar o piață consolidată de tranzacționare a energiei și vă rog să verificați dacă aici se produc sau nu elemente speculative privind tranzacționarea energiei. În tot acest ansamblu, vă rog să fie implicat și Ministerul Energiei.
Virgil Popescu: Da am înțeles, domnule prim-ministru.
Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc! Ultimul subiect. Săptămâna trecută am fost într-o vizită de lucru în județul Alba, la CupruMin. Am dorit să văd la fața locului modul în care își desfășoară activitatea această companie, modul în care sunt exploatate resursele minerale și care sunt posibilitățile noastre de valorificare a acestor resurse minerale. Este clar că avem resurse de cupru pentru foarte, foarte mulți ani de aici înainte, motiv care trebuie să stea pe masa fiecăruia dintre noi care putem să găsim soluții pentru prelucrarea minereului de cupru în România. Acolo m-am asigurat că locurile de muncă sunt în continuare protejate și asigurate fiind vorba de o resursă deosebit de importantă pentru toate dezvoltările din planurile noastre de consolidare economică și așa cum ne-am angajat astăzi vom aproba un memorandum prin care asigurăm ca 50% din profitul companiei să fie folosit în investiții, practic este o decizie pe care o luăm la fel cum am făcut-o pentru Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Transgaz. Este foarte important să înțeleagă inclusiv managementul companiilor de stat că se pot dezvolta doar prin investiții. Există disponibilitate la nivelul guvernului pentru aceste investiții și în felul acesta ne aducem partea noastră de sprijin pentru industria românească și pentru companiile de stat cu condiția ca managementul fiecărei companii să performeze și să fie în măsură să gestioneze activitatea și profitul, astfel încât să poată să retehnologizeze și să îmbunătățească toate capacitățile de producție. Am înțeles că există disponibilitate, încă au cunoaștere pe partea de metalurgie în zona județului Alba. Ca atare, domnule ministru, așa cum am discutat, vă rog să veniți cu propuneri privind deciziile, măsurile pe care putem să le luăm la nivel guvernamental, astfel încât minereul de cupru din România să fie prelucrat în România și să putem să dezvoltăm acele capabilități așa cum le-ați prezentat și dumneavoastră și cum le-am aprobat și în coaliție, pentru dezvoltarea industriei de conductori, de semiconductori și așa mai departe. Vă rog, domnule ministru.
Florin Spătaru: Mulțumesc, domnule prim-ministru. După cum știți, planul de investiții de la CupruMin are o valoare de 90 de milioane de lei, din care jumătate va fi asigurată din alocarea celor 50% din dividende, în baza aprobării memorandumului din această ședință de guvern. Pe de altă parte, strategia privind resursele minerale energetice a fost notificată către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor cu intenția de a fi promovat la nivelul CSAT-ului. Pentru companiile din portofoliul Ministerului Economiei, care se ocupă de resursele minerale neenergetice, avem în intenție să venim cu o strategie de dezvoltare, ținând cont de importanța strategică a acestor companii și de capabilitatea lor de a putea dezvolta, pe lanțul de valoare în continuare resursele pe care le exploatează. Şi aici vorbim de cele două companii mari, compania Salrom și compania CupruMin. Avem în vedere, în acest moment, soluțiile tehnice împreună cu /…/, pe care le vom prezenta în guvern și soluțiile de finanțare pe care am putea să le atragem în acest moment.
Nicolae-Ionel Ciucă: Sunt în momentul de față, din ce am putut să rețin, sume importante la nivelul Uniunii Europene privind dezvoltarea capabilităților proprii de producere a microcipurilor și a semiconductorilor în Uniunea Europeană. Ca atare, vă rog să discutați cu ministrul investițiilor și proiectelor europene și să găsiți soluția prin care să putem să finanțăm această industrie.
Florin Spătaru: Am înțeles. Vă mulțumesc.
Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc. Domnule ministru Dîncu, vă rog să fiți de acord ca proiectul de lege privind statutul cadrelor militare să intre la pachet cu celelalte legi din domeniul apărării și siguranței naționale. Ca atare, cer amânarea până în momentul în care va intra întregul pachet și, pentru că tot vorbim de întregul parchet, pentru toate ministerele responsabile până la sfârșitul lunii august vreau să intrăm în guvern și cu pachetul de legi pe apărare și siguranță națională.
Vasile Dîncu: Ok.
Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc!
