Turneul ministrului delegat Cristian David a fost prima vizită de anvergură în Spania, a unui membru al guvernului Ponta, care a avut ca obiectiv dialogul cu autorităţile spaniole despre problemele comunităţii româneşti.
Reporter: – Ce spun spaniolii despre românii din Spania, în afară de faptul că sunt muncitori, bine integraţi? Din discuţiile cu oficialităţile, există vreun plan special pentru români?
Cristian David: – De la bun început vreau să precizez că toate întâlnirile cu oficialii spanioli au plecat de la premisa că românii sunt bine primiţi în societatea spaniolă, bine integraţi şi apreciaţi ca oameni muncitori. Nu există nici o discuţie care să atingă prezenţa românească aici, dimpotrivă. Mai mult, autorităţile spaniole ne-au pus la dispoziţie ca elemente de susţinere a procesului de integrare: proiecte foarte bine ţintite, calibrate şi cu resurse financiare remarcabile, care vin în întâmpinarea problemelor de integrare a românilor aflaţi în Spania. Fie că vorbim de cursuri de limbă spaniolă, cursuri de programe de calificare profesională sau programe de asistenţă socială în vederea integrării, aceste instrumente, cel puţin la nivelul Comunidad de Madrid, sunt exemple de bune practici în susţinerea procesului de integrare.
Reporter: – Două teme importante: taxele consulare foarte mari şi fondurile pentru asociaţii, pentru activităţile culturale ale românilor. Poate există un punct de negociere în guvern pentru a destina o parte din aceste taxe, extrem de scumpe, pentru asemenea proiecte, astfel încât bugetul pentru diaspora să fie mai mare?
Cristian David: – Nu este bine să amestecăm aceste două teme. Reducerea taxelor consulare, debirocratizarea şi simplificarea administrativă a serviciilor consulare este un obiectiv permanent. Avem mai multe programe care vizează reducerea şi simplificarea. Unul dintre proiectele care cred că va înregistra un real progres şi va putea fi un răspuns la această problematică este proiectul „e-consulate”, care înseamnă trecerea online a anumitor servicii consulare şi implicit reducerea costurilor pentru efectuarea şi prestarea acestor servicii. În privinţa fondurilor pentru mediul asociativ, am creat în România un comitet inter-instituţional pentru problema românilor de pretutindeni. Am pus împreună toate resursele pe care fiecare minister le are şi le gestionează privind problemele identitare şi am văzut că dacă punem la un loc resursele financiare şi capacitatea lor de implementare, sumele care vin către comunităţile româneşti ca reflectare a efortului integrat şi unitar al instituţiilor statului român sunt mult mai mari decât ceea ce se cunoaşte ca bugetul Departamentului. Bugetul acesta nu este suficient pentru acoperirea tuturor nevoilor comunităţii, cunoaştem această realitate, de aceea am adunat în acest comitet 18 instituţii şi fiecare are un buget pentru aceste activităţi. Până la finalul lunii februarie sau la începutul lunii martie, vom avea datele exacte ale efortului bugetar pe 2014 al tuturor instituţiilor, pentru comunităţile din afara graniţelor. Vă asigur că acest efort consolidat nu este mic.
Reporter: – Alte două teme importante sunt votul diasporei şi apatia politică a românilor din străinătate. S-a vorbit despre votul electronic sau prin poştă. Există vreun proiect în guvern pentru o metodă alternativă de vot? Românii nu participă la activitatea partidelor, iar participarea politică slabă se confirmă şi printr-o prezenţă mică la vot, influenţată probabil şi de lipsa mijloacelor moderne de vot.
Cristian David: – Cred că e necesar să încurajăm participarea şi prezenţa la vot a românilor din diaspora. Singura cale care astăzi va face acest lucru este introducerea votului electronic. Nu are rost să trecem prin etape pe care alte ţări le-au depăşit, cum e cazul votului prin corespondenţă. Există două elemente preliminare pentru a atinge rezultatele acestei chestiuni: prima ţine de identificarea şi evaluarea intenţiei de vot, care poate fi susţinută tocmai prin crearea registrului electoral pentru românii din afara graniţelor. Acest registru nu are legătură cu exercitarea dreptului de vot, dar care constituie o premisă raţională de a evalua în ce măsură votul electronic este un instrument necesar şi pe care comunitatea să îl poată avea la dispoziţie ca element de participare suplimentară. Registrul electoral ne va da o expresie cât mai concludentă asupra intenţiei de participare la vot. Pe de altă parte, sigur că avem nevoie de elementele de securitate, de comunicare în spaţiul online, pentru ca rezultatul acestui vot să fie unul care să nu se abată nicidecum de la realitate. Sunt elemente de ordin tehnic şi de ordin procedural, la care lucrăm pentru a putea introduce şi oferi românilor din afara graniţelor posibilitatea introducerii votului electronic în cel mai scurt timp posibil.
Reporter: – Aţi fost candidat în diaspora, aţi văzut cât e de greu să lucraţi cu românii din afară, pentru că e o problematică destul de complexă. Aţi acceptat acest post, nu era mai uşor să fiţi la transporturi sau la sănătate?
Cristian David: – Trebuie să spun că etapa de campanie mi-a dat posibilitatea să cunosc foarte mulţi români din afara graniţelor. Am înţeles problemele lor, dificultăţile cu care se confruntă şi acest lucru m-a încurajat să merg mai departe. Poate ca într-adevăr este un portofoliu dificil, pentru că el lucrează cu oameni, nemijlocit. Problemele sunt personale, individuale, de viaţă, dar am puterea să dau tot ce e mai bun, ca să ofer acestor oameni dacă nu lucruri cât se poate de concrete, convingerea şi încrederea că cineva munceşte cu toată dăruirea şi devotamentul pentru ei. {loadposition publi-in-article}{jathumbnail off}
