Sarmalele, salamul de biscuiţi şi hora românească au fost folosite într-o întrecere de Ziua României între edilii spanioli din localităţile Albocasser, Sant Mateu şi Atzeneta, din regiunea Castellón, unde trăiesc peste 55 de mii de români.
Cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a României, la începutul lunii decembrie, a avut loc prima ediţie a unui inedit concurs, „Cel mai bun primar”, organizat de Asociaţia Românilor din Albocasser (ARA), provincia Castellón.
Cei trei primari concurenţi – Antonio Querol Ferrando (Albocasser), Manuel Fererres Fererres (Sant Mateu) şi Joaquim Escrig Escrig (Atzeneta), ultimul fiind căsătorit cu o româncă, au încercat să demonstreze, în cadrul mai multor probe, că sunt aproape de românii din comunităţile pe care le conduc, dar şi că le cunosc o parte din tradiţii, obiceiuri, istorie şi cultură. Conform scenariului conceput de coordonatoarea acestui proiect, Mihaela Luncan, vicepreşedintă ARA, fiecare concurent a primit câte doi însoţitori români, rolul acestora fiind de a-i consilia pe edili pe durata întregului concurs.
Prima probă: sarmale şi salam de biscuiţi
Însoţiţi de familie, prieteni şi cunoscuţi, atât spanioli, cât şi români, cei trei primari au demonstrat că s-au pregătit temeinic pentru concurs şi au făcut faţă cu brio probelor la care au fost supuşi. Prima dintre acestea a fost una dintre cele mai spectaculoase, proba de gastronomie. Edilii au fost puşi să înfăşoare trei sarmale şi să prepare salam de biscuiţi, având la dispoziţie trei minute pentru primul produs şi încă trei pentru al doilea. Concurenţii au tratat proba cu multă seriozitate, iar la final, fiecare dintre ei a reuşit să prepare, încadrându-se în timp, sarmalele şi salamul de biscuiţi. Juriul a verificat „stabilitatea” fiecărei sarmale, a a analizat compoziţia salamului de biscuiţi şi a stabilit, în aplauzele spectatorilor din sală, că cei trei primari primesc maximum de puncte la această probă.
Proba a doua: 1 decembrie 1918 şi Revoluţia din 1989
După ce şi-au dat jos şorţurile, edilii au participat la o probă de cunoştinţe de istorie şi cultură generală, unde li s-a cerut să precizeze semnificaţia zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, dar şi să prezinte în ce a constat şi la ce a condus Revoluţia din 1989 din România. Fiecare dintre cei trei concurenţi a demonstrat că a studiat cu seriozitate bibliografia pentru concurs, iar răspunsurile au fost care mai de care mai complete, toţi primarii amintind de anul 1918, de unirea Transilvaniei cu România sau de localitatea Alba Iulia. De asemenea, edilii au arătat că nu sunt străini de evenimentele din 1989, vorbind cu toţii despre căderea regimului comunist, de prinderea, judecarea şi executarea rapidă a lui Nicolae Ceauşescu, de victimele acelor zile şi de regimul democratic instaurat în urma acestei revoluţii. Pe lângă această probă de cunoştinţe din istoria României, primarii au fost provocaţi să arate juriului şi spectatorilor că situaţia românilor din localităţile pe care le conduc nu le este necunoscută. Astfel, li s-a cerut să indice numărul românilor din localităţile în care sunt primari, dar şi pe cel al cuplurilor române-spaniole înregistrate oficial în evidenţa primăriilor pe care le conduc. Conform aşteptărilor, şi la acest test primarii s-au descurcat foarte bine, primind noi puncte din partea juriului.
Ultima probă: dansuri populare româneşti
Spre finalul concursului, atmosfera s-a destins şi mai mult, iar primarii spanioli au fost invitaţi la dans. Două cupluri din Ansamblul „Suflete româneşti” au făcut o mică demonstraţie de dans, iar edilii au fost încurajaţi să aleagă câte o dansatoare din ansamblu şi să danseze, încercând să 
imite paşii specifici ai dansului respectiv: horă românească, dans moldovenesc şi dansul ardelenesc Haţegana. Puţin temători la început, cei trei primari şi-au făcut curaj şi, în aplauzele spectatorilor, au încins hora alături de frumoasele româncuţe, lăsându-se apoi conduşi de acestea prin „hăţişul” dansurilor moldovenesc şi ardelenesc. Mihaela Luncan, vicepreşedintele ARA, ne-a oferit şi câteva informaţii „de culise”: „Iile româneşti cu care urmau să se îmbrace primarii au rămas nefolosite pentru că unuia dintre ei îi era prea mică, iar ultima probă s-a făcut fără portul românesc, aşa cum era de fapt prevăzut, însă momentul a decurs foarte bine şi totul a ieşit cum trebuie. Concurenţii au luat foarte în serios concursul, iar primarul din Albocasser a venit la mine acasă înainte, pentru a învăţa cum se fac sarmalele”.
Juriul a fost format din trei români şi un spaniol. Mihaela El Azar, Ştefan Vasile şi Alina Covaci sunt preşedinta, secretarul şi casierul asociaţiei româneşti ARA, iar Miguel Lorenz Izguierdo este directorul economic al Spitalului Provincial Castellón, dar şi preşedintele Fundaţiei Sfântul Nicolae din Castellón.
Câştigătorul este…
După mai mult de o oră de concurs, timp în care edilii din Albocasser, Sant Mateu şi Atzeneta au simţit că au trecut complicatele încercări pentru un străin, juriul a deliberat şi a decis să acorde tuturor concurenţilor diploma de „Cel mai bun primar” şi trofeul concursului. Emoţionaţi, Antonio Querol Ferrando (Albocasser), Manuel Fererres Fererres (Sant Mateu) şi Joaquim Escrig Escrig (Atzeneta) au primit diploma şi trofeul – o statuetă din lemn, reprezentând Coloana Infinitului a lui Constantin Brâncuşi aşezată pe un suport cu harta României, trofeu realizat de artistul român Juli Cozi, din Sant Mateu. La final, fiecare primar a mulţumit organizatorilor pentru invitaţie şi a ţinut să le reamintească celor prezenţi că fiecare român din localităţile pe care le conduc are acelaşi statut şi se bucură de aceleaşi drepturi ca şi spaniolii.
La această activitate a asociaţiei au fost invitaţi consulul României la Castellón, Liviu Popa, preotul paroh din Castellón, Nicolae Ioniţă, şi un consilier al fundaţiei Sfântul Nicolae, Ion Soare. Pentru organizarea concursului, ARA a colaborat cu asociaţia AIPE din Castellón, momentele de dans popular fiind realizate de ansamblul „Suflete româneşti” al AIPE, condus de Adrian Mihălcescu. De asemenea, prezentatorul evenimentului a fost îndrumătorul trupei de teatru a AIPE, Dan Mărăcinaru.
