#Madrid –
Locurile obișnuite în care oamenii beau sau mirosul unor băuturi sunt stimuli care perpetuează consumul și sunt un factor de risc pentru recidivă.
Un studiu condus de cercetătorii de la Spitalul Public 12 de Octubre și de la Universitatea Complutense din Madrid demonstrează că prejudecățile atenționale – tendința de a direcționa atenția către stimuli legați de alcool, cum ar fi locurile de consum obișnuit sau mirosurile de băuturi – scade la pacienții diagnosticați cu dependență. care nu mai beau. Lucrarea, publicată recent în „Addictive Behaviors”, concluzionează că acești pacienți ating niveluri de control, similare cu populația nedependentă, după șase luni de abstinență, dispărând astfel efectul său ca factor de risc de recădere.
Printre stimulii care îndreaptă atenția asupra alcoolului se numără locuri, precum parcul sau barul, unde pacientul obișnuia să bea sau miroase precum cele ale unor băuturi sau ale acelor locuri. Aceste semnale atrag atenția persoanei dependente și declanșează comportamentul de băut, perpetuând tulburarea de consum de alcool.
„Prejudecățile atenționale sunt un factor de risc pentru recidivă, deoarece individul este atras în mod constant de aceste semnale, care pot activa gânduri de consum și dorințe intense. Reducerea acestuia poate fi un obiectiv terapeutic important în programele spitalicești”, subliniază Berta Escudero, cercetător la Departamentul de Psihobiologie și Metodologie în Științe Comportamentale al UCM și Institutul de Cercetare al Spitalul 12 octombrie i+12.
Intervențiile clinice ar putea beneficia de concentrarea asupra reducerii prejudecății atenționale față de alcool, inclusiv tehnici precum recalificarea atențională, care ajută pacienții să-și îndepărteze atenția de la indicii de alcool. Măsurarea părtinirii atenționale poate servi și ca un instrument util pentru a identifica pacienții cu risc de recidivă. „Cei cu o părtinire atențională mai pronunțată față de alcool pot necesita monitorizare și sprijin suplimentar”, adaugă Escudero.
Pe de altă parte, reducerea distorsiunii atenționale față de alcool poate fi un obiectiv terapeutic important. Aceasta ar putea include terapii cognitiv-comportamentale concentrate pe modificarea răspunsului automat la indicii legate de alcool.
În cele din urmă, cunoașterea acestor procese poate ajuta familiile să fie mai înțelegătoare și să creeze un mediu mai sigur care minimizează expunerea la acești factori declanșatori. În cazul pacienților, ar putea fi util în autoreglarea și gestionarea impulsurilor acestora, precum și în lucrul cu terapeuții lor pentru a dezvolta strategii personalizate pentru gestionarea stimulilor și a situațiilor cu risc ridicat.
PRINCIUNEA ATENȚIONALĂ GENERALĂ ȘI PRINCIUNEA ALCOOLICĂ
De asemenea, nou în acest articol este evaluarea a două tipuri de părtinire atențională, generală și alcoolică.
Prejudecățile atenționale generale se referă la o dificultate în a direcționa atenția către stimuli generali, care nu au legătură cu alcoolul. Cu toate acestea, părtinirea atențională alcoolică se referă la atracția față de indicii legate de alcool (vin, cârciumă, mahmureală etc.) și este caracteristică tulburării de consum de alcool.
„Prejudecățile atenționale față de alcool se îmbunătățesc în timpul procesului de abstinență la pacienții diagnosticați cu tulburare de consum de alcool. Totuși, acești pacienți au prezentat o prejudecată atențională generală care nu și-a revenit în timpul abstinenței, astfel că disfuncția atenției generale ar putea reprezenta o dificultate cognitivă mai amplă, care nu își revine sau o face mai târziu. Acest lucru deschide noi domenii de cercetare pentru a explora modul în care aceste două tipuri de prejudecăți atenționale evoluează și interacționează și implicarea lor în recuperarea pacienților cu tulburare de consum de substanțe”, spune dr. Laura Orío, directorul studiului.
DESPRE STUDIU
Nu există investigații anterioare de-a lungul timpului și în populația clinică (pacienți) asupra prejudecății atenționale față de alcool, de unde și noutatea studiului, pentru care au fost recrutați 33 de pacienți din programul de încetare a alcoolismului de la Spitalul 12 de Octubre, în cadrul Patologiei Duale. Unitatea (Serviciul de Psihiatrie), precum și 43 de controale din populația generală.
Există două momente de evaluare a pacienților în acest studiu: între 1 și 3 luni de abstinență și la 6 luni. Pentru a evalua prejudecățile atenționale generale și biasul atențional față de alcool, se administrează clasicul Stroop Test și, respectiv, Alcohol Test, larg utilizate în practica clinică pentru evaluarea acestui domeniu cognitiv.
Printre următorii pași ai studiului, cercetătorii includ urmărirea pe termen lung a pacienților sau compararea cu alte dependențe de substanțe precum opiaceele sau nicotina, printre altele.
Referință bibliografică: Berta Escudero, Francisco Arias Horcajadas, Laura Orio. „Schimbări ale părtinirii atenționale la pacienții cu tulburări de consum de alcool în timpul abstinenței: un studiu longitudinal.” Addictive Behaviors, Vol. 157, 2024,108098, ISSN 0306-4603. DOI: 10.1016/j.addbeh.2024.108098.
Sursa: Comunitatea Madrid – Un studiu al Spitalului Public 12 de Octubre și al Universității Complutense relevă că stimulii care încurajează dependenții de alcool să bea din nou își pierd efectul după șase luni de abstinență.