Departamentul pentru Egalitate și Feminism a returnat primele rezultate obținute în urma procesului de consultare publică participativă a proiectului de lege împotriva rasismului în instituțiile instituționale. eveniment „Trecute coloniale, viitoruri antirasiste” desfășurat la Muzeul de Istorie a Cataloniei. „Acest lucru eveniment, în ajunul unei zile la fel de simbolice al luptei împotriva rasismului precum 10 din octombrie, se dorește să fie, în sine, un act de recunoaștere, memorie și reparare” a fost afirmată de ministrul Egalității și Feminismului, Tània Verge Mestre.Cu referire la numele zilei a subliniat consilierul „există un nexus-cheie implicit, prezentul: nu există viitor antirasist fără recunoașterea trecutului colonial”. „Să înfruntăm prezentul, fără nicio complezentă, lucrăm la astăzi, acum, să definim un nou contract social fără rasism structural, social sau instituțional”. )Ziua în care a fost posibil să se abordeze persistența rasismului, legăturile acestuia cu colonialismul și strategiile pentru a putea face față a avut o masă rotundă condusă de actrița Kathy Sey și formată din experți Anyeli Cisneros, cercetător și profesor, Fatiha el Mouali, tehnician de recepție și membru al Unității împotriva fascismului și rasismului, Paqui Perona Cortés, mediator și președinte al asociația de femei țigane Veus Gitanes și Bombo Ndir, activist, formator și facilitator cultural. Președintele Veus Gitanes s-a concentrat asupra dublului rasism suferit de femeile țigane „Am trecut de la a suferi stereotipurile pentru că sunt femei libertare la le suferim pentru că am fost condamnate să trăiască în ghetouri și am decis să facem revoluția în n. altă cale”. Fatiha el Mauali a recunoscut că politicile de migrație care au fost practicate cu populația de romi sunt aceleași care sunt folosite acum față de populația marocană și declară „nu putem construi o societate antirasistă fără a face munca pe care o facem astăzi, punând nume și chipuri”.

La rândul ei, activista și promotoarea culturală Bombo Ndir a regretat că exclude din universități atât femei migrante și/sau rasiale și cunoștințe decoloniale. În cele din urmă, cercetătoarea Anyeli Cisneros a ținut să vorbească despre suferința psihică pe care o implică trăirea în acest sistem rasist. De fapt, toți experții au menționat-o la un moment dat în intervențiile lor. „Dimpurile în care am menționat nebunia, efectul pe care îl are acest rasism tăcut. Am ajuns să fiu un antirasist nebun”. Proces participativProcesul participativ al proiectului de lege antirasistă a fost închis, după nouă luni și jumătate, cu mai mult de 206 persoane participante care au clarificat necesitatea de a avea o lege care abordează rasismul în mod cuprinzător. „Trebuie să ne furnizeze o lege care să recunoască impactul rasismului asupra vieții oamenilor și care să ne ofere instrumente pentru a face față acesteia, pentru că a-l aduce beneficii pozitive tuturor cetățenilor” a subliniat directorul general al Migrațiilor, Refugii și Antirasism, Eunice Romero Rivera.

Metodologia utilizată pentru participarea comunității a depășit mecanismele tradiționale de participare civică tadana, pentru a ne asigura că putem avea un număr maxim de persoane și entități participante. Au fost facilitate modalități și strategii de participare, ținând cont de dificultățile deja detectate, cum ar fi limbajul, dificultățile de reconciliere și spațiile de îngrijire. Cu toate acestea , a fost prioritizat să ajungă la cât mai mulți oameni și probleme, să susțină dezbaterile și contribuțiile primite și să se asigure că atât procesul, cât și rezultatul sunt cu adevărat transformatoare, întotdeauna dintr-o perspectivă feministă și antirasistă. Directorul general a explicat că procesul participativ care a fost realizat prin proiectul de lege „a fost un proces reparator cu un obiectiv clar, de a rupe tăcerea față de un sistem rasist care nu este pus la îndoială și funcționează ca un sistem de opresiune”. Intrările primite adresa se referă la cheia redactării a legii catalane împotriva rasismului precum lipsa recunoașterii persoanelor rasializate s, care au interzis anumite zone ale spațiilor publice. Trebuie remarcat faptul că pe parcursul procesului de participare au fost raportate tot felul de experiențe de rasism zilnic. În acest sens, este evidentă necesitatea de a face față rasismului sistemic și structural semnalat, lăsând, pe de o parte, negarea aceluiași fenomen de către instituții și pariând pe educație și garantarea unor drepturi precum accesul la locuință sau la muncă. piaţă. „Cu această primă revenire a procesului participativ al proiectului de lege împotriva rasismului, Guvernul Generalitati de Catalunya dorește să exprime un punct de cotitură în recunoașterea instituțională de mult timp a rasismului. Este, de asemenea, un punct de cotitură în angajamentul politic pentru eradicarea acestuia” a spus consilierul Verge. Reparații istorice i intersecționalitate Legea trebuie să facă vizibile și să recunoască procesele istorice coloniale și discriminatorii, care au contribuit la generarea unui sistem rasist bazat pe privilegii și opresiune, bazat pe variabile precum originea, cultura sau culoarea pielii, „pentru că necunoașterea participării societății catalane la sclavie sau necunoașterea persecuției istorice împotriva poporului țigan ne determină să negăm și să normalizăm rasismul structural ” a declarat ministrul. Rasismul este o poveste care justifică inegalitățile cauzate de alegerile care au fost făcute de-a lungul istoriei celei mai puternice civilizații. „Asupra lor cade un imaginar rasist al inferiorității culturale care justifică inegalitățile care, în realitate, își au originea în procese de jaf și sclavie care continuă să marcheze relațiile globale Nord-Sud” a subliniat Verge. Există așadar o datorie istorică de reparare față de toți oamenii care au suferit rasism, iar legea vine să dea un răspuns .

Inițiativa legislativă încorporează, de asemenea, o abordare intersecțională a violenței și discriminării suferite de migranți și/sau persoane rasializate. „Suntem conștienți că feminismul și antirasismul nu au mers întotdeauna împreună. Ne angajăm să inversăm acest lucru în orice fel mâinile noastre” a declarat ministrul. Proiectul de lege va ține cont de celelalte variabile prin care trec aceste persoane, precum sexul, vârsta sau a fi persoană LGBTI+, și de situațiile pe care aceste intersecții le generează. Este important să înțelegem și să incorporăm modul în care toate aceste axe interacționează, pentru că doar atunci rasismul poate fi abordat cuprinzător. În cele din urmă, legea vrea să răspundă rasismului structural pe care îl suferă persoane rasializate și/sau migranți, garantând efectiv tratament egal și nediscriminare tuturor oamenilor. Este o lege cuprinzătoare care răspunde rasismului social și instituțional existent și formelor sale specifice de exprimare, precum antițiganismul, islamofobia, xenofobia sau altele. Prezentă de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, legea își propune să garanteze efectiv drepturile tuturor oamenilor. „Numai o lege nu pune capăt unui sistem de opresiune, ci realizează schimbări fundamentale, precum recunoașterea instituțională a existenței rasismului” a explicat ministrul Verge.

„Ne-am oprit să privim în altă parte. Ne alăturăm agendei de transformare a mișcării anti-rasiste și entitățile și colectivele care denunță de multă vreme rasismul, luând bine notă de îndatoririle pendinte care s-au remarcat în procesul participativ al legii și în multiplele rapoarte întocmite de entități în ultimele decenii”. transformarea feministă trebuie fi si va fi antirasist” a conchis consilierul Verge. Sursa: Fecioara: „Nu există viitor antirasist fără recunoașterea trecutului colonial”