Galerie foto
Declarațiile premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ocazia participării la semnarea contractului pentru proiectarea tehnică și execuția Centurii de sud Arad
[Check against delivery]
Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua și bine v-am găsit! Mă bucur foarte mult că particip la acest eveniment, un eveniment foarte important pentru cetățenii municipiului Arad, pentru cetățenii județului Arad și pentru toți cei care vor putea să folosească această infrastructură deosebit de importantă în ceea ce înseamnă finalizarea inelului de centură a municipiului Arad, prin care se realizează interconectarea cu autostrada A1 Nădlac – Sibiu și cu DN7 Nădlac – Arad – Hunedoara. Este un proiect care a început, așa cum am înțeles, în urmă cu șase ani, o investiție de aproximativ 60 de milioane de euro, și se înscrie în obiectivele Guvernului pentru dezvoltarea întregii infrastructurii rutiere din țara noastră. Avem nevoie de toate aceste dezvoltări pentru a putea să ne îndeplinim obiectivul din programul de guvernare, prin care să putem să realizăm această interconectare la rețelele transeuropene de transport. Avem nevoie să realizăm toate aceste obiective în termenele asumate. De ce spun acest lucru: pentru că, pe de-o parte, avem fondurile europene, iar din fondurile de coeziune sunt 9,7 miliarde de euro, care trebuie folosiți în viitorul cadru financiar, și, de cealaltă parte, sunt fondurile care sunt în PNRR, iar în PNRR este inclusă inclusiv partea de finalizare, acea secțiune de autostradă între Lugoj şi Deva, care trebuie să se închidă la termenul asumat prin PNRR. Ca atare, nu este vorba doar de numărul mare de obiective de infrastructură pe care ni le-am asumat, ci și termenul la care trebuie finalizate. Pe de-o parte. Pe de altă parte, avem și o istorie a acestor amânări a recepționării lucrărilor și cred că este momentul ca atât la nivel local, cât și la nivel guvernamental, să avem în vedere respectarea acestor termene. Este o așteptare pe care cetățenii o au, pe care noi toți am promis-o de fiecare dată și cred că nu putem să mai tergiversăm foarte mult aceste lucrări. Sigur, au fost o serie întreagă de argumente, de justificări. Este creat cadrul legal, sunt asigurate fondurile necesare, există voință politică, atunci nu ne rămâne decât să trecem la treabă și să îndeplinim aceste obiective. Practic, prin acest demers putem să constatăm de la sine că se asigură fluidizarea traficului, iar în zona de graniță, știm foarte bine, aglomerările care se creează în anumite perioade de timp ale anului. Discutăm de siguranța traficului, care este foarte importantă, ținând cont de numărul de accidente care se produc pe șoselele din România. Și, desigur, putem să luăm în calcul inclusiv reducerea nivelului de noxe, prin scurtarea timpului de blocaj în trafic. Avem, deci, toate argumentele să continuăm să susținem aceste proiecte la nivelul guvernului. Autoritățile locale au, de asemenea, datoria să își îndeplinească aceste obligații asumate în fața cetățenilor, atunci când au mers și au cerut votul pentru a putea să răspundă de îndeplinirea obiectivelor pe care le-am promovat în campania electorală. Sunt convins că, așa cum astăzi am putut să zăbovim un pic de vorbă și să aflăm care sunt problemele, atât la nivelul Consiliului Județean, cât și la nivelul Primăriei, și am făcut-o și înainte și vom continua și de aici înainte să menținem acest dialog deschis, pentru că sunt o serie întreagă de probleme care, iată, apar făcând și văzând. Se constată anumite chestiuni care trebuie rearanjate şi acest lucru nu se poate face decât dacă ne lovim de ele în practica implementării acestor obiective. La nivelul guvernului există această disponibilitate, există expertiza necesară, nu rămâne decât să trecem şi să facem lucruri pentru cetăţeni. Îi felicit pe toţi cei care s-au implicat în acest proiect. Sunt şase luni de proiectare, se trece la execuţie în primăvara anului viitor. Sper să ne chemaţi să venim la inaugurare în termen; altfel, nu venim. Vă doresc spor la treabă şi să vedem cât mai multe astfel de obiective asumate şi realizate! Vă mulţumesc.
(…)
Reporter: Domnule premier, în primul rând, cum va arăta planul de economisire a energiei? Dacă ați primit ceva propuneri concrete de la ministere și dacă ne puteți da un exemplu. Iar de la domnul Bode, dacă a luat în calcul măsuri concrete pentru instituțiile din subordine pentru economisirea de energie. Mulțumesc.
Nicolae-Ionel Ciucă: La nivelul guvernului, încă de acum două săptămâni, dacă nu chiar trei, fiecare dintre ministere au prezentat planurile proprii de reducere a consumului de energie. Un exemplu foarte bun este- sigur, nu este bine să dai exemplu personal- dar vă pot spune că la mine în birou şi în încăperile adiacente biroului funcţionează 50% din instalaţiile de iluminat. Mai mult decât atât, din evaluările pe consumul de energie se constată o scădere a consumului între 5 şi 10%. Sunt anumite evaluări care spun că este posibil să scădem până la 15%. M-aş bucura ca această scădere a consumului să fie din măsurile de conştientizare pe care am încercat să le inducem la nivel instituţional dar, de asemenea, cred că este şi o măsură de conştientizare proprie, individual, astfel încât acest consum să scadă şi să nu fie din scăderea activităţii economice, care ar produce un impact în ceea ce înseamnă menţinerea echilibrului economic și scăderea productivității.
Reporter: O altă măsură concretă de la un alt minister, ne puteți da un exemplu cu ce vi s-a propus?
Nicolae-Ionel Ciucă: Domnul ministru Bode este lângă mine și îl rog pe dumnealui să prezinte.
Lucian Bode: Noi am avut aceste discuții în Guvern încă din lunile iunie-iulie, când a aparut pentru prima data în discuție la nivel European posibilitatea, iar ulterior a venit recomandarea, să reducem consumul de energie la nivelul tuturor statelor membre. Atunci, Ministerul Afacerilor Interne a dat un ordin prin care, prin structurile noastre de specialitate, toate stucturile din subordine MAI au fost obligate să prezinte un plan de reducere a consumului. Aplicăm deja, din luna august, aceste măsuri. Le-am centralizat și le-am transmis fiecăruia. Economisim energie electrică prin folosirea unui număr mai mic de consumatori. MAI are sediul central intr-o clădire veche, unde sunt mii de corpuri de iluminat. De aici pornim. Am gestionat chestiuni legate de programul de lucru pentru că trecem la ora de iarnă și va fi nevoie de mai multă lumină și mai multă energie, iar aici ne-am gandit cum să gestionăm lucrurile în așa fel încât să nu fie nevoie să rămânem după orele 17.00-18.00, cu excepția activităților unde necesită prezență 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Pot prezenta public, dacă doriți, absolut toate măsurile pe care le-am luat, dar am vrut să subliniez că, din luna august, noi aplicăm aceste măsuri imediat ce am avut această sarcină în guvern.
Nicolae-Ionel Ciucă: Două exemple concrete general valabile pentru toate ministerele: înlocuirea corpurilor de iluminat cu unele care sunt eficiente din punct de vedere al consumului de energie, iar cea de-a doua constă în reducerea timpului de iluminare murală pe timp de noapte. Știți foarte bine că erau illuminate clădirile instituționale toată noaptea. La guvern se oprește iluminarea la ora 12.00 și analizăm reducerea începând cu ora 10.00.
Lucian Bode: Vă pot pune la dispoziție toate aceste elemente atât pe sectorul de energie electică, cât și pe cel de gaze naturale, energie termică, alimentare cu apă, pentru că noi ne-am uitat la toate utilitățile. Repet că acest lucru se intâmplă încă din 5 august 2022, la MAI.
Reporter: Bună ziua! Domnule prim-ministru, ce aveți de gând să faceți cu amenajările hidroenergetice de pe Jiu – barajul Livezeni și cele două hidrocentrale, Dumitra și Bumbești -, având în vedere că statul a investit peste 170 de milioane de euro și se pune praful pe ele? Dacă ar fi în funcțiune ar deservi 200.000 de gospodării. Mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: Da, așa este. Nu este vorba doar de amenajările hidrotehnice de pe râul Jiu, sunt 11 astfel de amenajări care, dincolo de banii care au fost investiți, se află la un stadiu de finalizare de peste 90%. A fost făcut și un demers legislativ prin care s-a aprobat ca amenajările hidrotehnice care au un stadiu de realizare de peste 60% să poată să intre la finanțare. Vă pot spune că am decis ca, împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu Ministerul Energiei, să introducem, odată cu oportunitatea care ni s-a oferit prin Programul „Repower EU”, toate aceste 11 amenajări hidrotehnice în acest program, și, în felul acesta putem să ducem la finalizare aceste proiecte. Un exemplu și mai concret este hidrocentrala de la Răstolița, care este în procent de 95% finalizată, are nevoie doar de câteva amenajări și 35 de kW. Este cât se poate de clar că avem nevoie ca acestea să fie finalizate și le vom finaliza.
Reporter: Aveţi şi un termen pentru asta?
Nicolae-Ionel Ciucă: Sunt. Au fost discutate de către ministrul Boloș săptămâna trecută la Bruxelles împreună cu Comisia Europeană, au fost agreate, inclusiv cu Comisia pentru mediu, pentru că ele au fost oprite din cauza problemelor de mediu, aflându-se în situri Natura 2000, și, în felul acesta, toată lumea a înțeles despre ce este vorba și posibilitatea să menținem și angajamentele legate de „Natura 2000”, și punerea în funcțiune a capabilităților energetice.
Reporter: Mulţumesc!
Reporter: Bună ziua! Domnule Ciucă, știți că suntem într-un context ciudat cu aderarea la Schengen. Omologul dumneavoastră din Olanda a spus că nu suntem pregătiți, dumneavoastră considerați că europarlamentarii liberali au făcut tot ce au putut pentru acest lucru? Şi domnul Bode, dacă vrea să ne spună de sindicaliștii din poliție și penitenciare care protestează – dacă aveți ceva măsuri cu ei. Mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: Am făcut și vom mai face ceea ce trebuie astfel încât să convingem toți partenerii noștri din Uniunea Europeană că România a îndeplinit criteriile tehnice de aderare la Spațiul Schengen și acest lucru este dovedit de rezultatele comisiei de verificare, unde au fost reprezentanți din toate țările europene. Rezultatul urmează să fie prezentat pe data de 26, în SCH-EVAL, şi atunci vom avea și dovada clară a unui raport concret despre activitatea de verificare. În parlamentul Ţărilor de Jos a fost adoptată o rezoluție care, sigur, solicită… Nu este un raport de respingere a aderării, ci este un raport care solicită clarificări legate de subiectele care au stat pe agenda relației noastre cu Uniunea Europeană: aspecte legate de statul de drept, legate de corupție și de crimă organizată. În discuția pe care am avut-o, împreună cu domnul președinte Iohannis, cu premierul Rutte la Cincu am înțeles că este nevoie de anumite clarificări, ne-am exprimat disponibilitatea împreună și deschiderea ca, în mod transparent, să punem la dispoziție toate datele necesare. Prin Ministerul de Interne, domnul ministru Bode a transmis deja o scrisoare formală către omologul dumnealui din Țările de Jos, pentru a putea să vină și să clarificăm toate aspectele care sunt de clarificat în acest sens. Cert este că țara noastră și-a îndeplinit și va continua să îndeplinească toate obligațiunile legate de aderarea la Spațiul Schengen. Acest demers nu se încheie odată cu verificarea ei. Este un demers care va trebui să continue și, desigur, să luăm măsuri pentru a putea să respectăm toată această dinamică a contextului în care trăim. Sunt peste 2.700.000 de cetățeni ucraineni care au trecut granița României și au trecut-o în condiții de siguranță, în condiții în care nu au fost semnalate probleme deosebite, motiv pentru care, nu vrem să folosim acest argument ca fiind unicul pentru care merită să aderăm la Spațiul Schengen, nu, sunt celelalte elemente de pachet pe care țara noastră le-a îndeplinit și continuă să le îndeplinească. Avem disponibilitatea și transparența ca, onest, să punem pe masă toate datele necesare, astfel încât, pe bază de merit, să putem să aderăm la Spațiul Schengen. Dacă în Olanda sunt anumite lucruri de lămurit, suntem aici, le lămurim și sunt convins că vom avea în continuare demersuri de întreprins astfel încât să îndeplinim acest obiectiv.
Reporter: Domnule Bode?
Lucian Bode: Da, un lucru aș vrea să mai adaug legat de aderarea României la Spațiul Schengen, care, de departe, rămâne un obiectiv strategic pentru România, pentru un motiv foarte clar: îndeplinim toate condițiile tehnice și nu de acum, ci de 11 ani, și trebuie să existe un echilibru între obligațiile asumate de România și drepturile de care nu beneficiază. În marja Consiliului JAI de la Luxemburg, de săptămâna trecută, am avut o întâlnire bilaterală cu ministrul olandez și am stabilit că orice alt detaliu, complementar informațiilor culese de cei 25 de experți prezenți în România, în intervalul 9-12 octombrie, să fie pus la dispoziția partenerilor olandezi, pentru a lămuri orice alt aspect neclar din partea lor. Pe 26, cum spunea domnul prim-ministru, vom avea rezultatul acestei evaluări voluntare. Eu voi fi la Praga duminică și luni, domnul prim-ministru va fi la Bruxelles săptămâna viitoare, și continuăm acest demers diplomatic la cel mai înalt nivel, la nivelul europarlamentarilor noștri. Ați văzut, și salutăm pe această cale, decizia, rezoluția Parlamentului European de susținere a aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Vom continua aceste demersuri până la Consiliul JAI din decembrie, când președinția cehă, respectiv Comisia au anunțat clar: susținem introducerea pe agenda următorului Consiliu aderarea, extinderea Spațiului Schengen, în speță aderarea României, Bulgariei și Croației la familia Schengen. Legat de protestele sindicaliștilor din penitenciare, o să-l întrebați pe domnul Cătălin Predoiu; pe mine mă întrebați de polițiști. Am spus foarte clar că susțin aplicarea în integralitate a Legii salarizării 153. În acest an a fost acordată o majorare salarială pentru toți angajații din Ministerul Afacerilor Interne. Avem un buget de 23,1 miliarde de lei, din care 55% se duc către cheltuieli de personal. În anul 2023 fundamentăm un buget, astfel încât Legea 153 să fie aplicată în integralitatea ei. Pentru a fi legea în integralitate aplicată, noi, Ministerul Afacerilor Interne, mai avem încă o pătrime din cele patru tranșe care erau prevăzute în lege, respectiv diferența de la ceea ce s-a acordat anul acesta până la o pătrime. Noi mergem cu această propunere către Ministerul Finanțelor și o să vedeți în Legea bugetului pe anul viitor, dacă vom avea acoperire bugetară pentru aceste cheltuieli. Nu este foarte simplu. Avem foarte multe cheltuieli la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, un minister greu, cu 130.000 de angajați. Am demarat proceduri importante de investiții, de schimbare a uniformelor, de modernizare a sediilor, de dotare cu echipamente, de schimbare a armamentului. E nevoie de o susținere financiară importantă, dar încercăm să luăm cât mai mulți bani din fonduri europene nerambursabile pentru a acoperi aceste cheltuieli. Vă mulţumesc.
Reporter: Domnule ministru Bode. Ce ne puteți spune despre cel mai recent scandal din Inspectoratul Poliției Județene Cluj? Cum priviți aceste acuzații de abuz în serviciu, pentru că potrivit procurorilor DNA vorbim despre persoane de la nivel înalt?
Lucian Bode: Așa cum știți, fostul inspector şef al IPJ Cluj era pus la dispoziție în momentul în care procurorul a dispus această măsură. Din păcate, așa cum ați putut observa, sunt și alți polițiști acuzați de abuz în serviciu și nu numai, instanța se va pronunța. Eu am spus de fiecare dată că avem două instituții: Direcția Generală Anticorupție și Direcția Generală de Protecție Internă, pe care trebuie să le activăm ca și anticorpi pentru tot ceea ce înseamnă sistem nefuncțional și pe alocuri putred în Ministerul Afacerilor Interne. Am spus că este mult mai simplu să cheltuim puțin pe prevenire decât să tragem, să suportăm consecințele combaterii, ceea ce am văzut ieri la Cluj. Este un proces penal, care își va urma cursul, și, în funcție de decizia instanței, evident că și noi vom lua măsurile care se impun. Subliniez, pe datele pe care noi le-am avut în interiorul Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile noastre, luasem deja măsura punerii la dispoziție și schimbării din funcție a fostului inspector şef al IPJ Cluj, având elemente concrete în luarea acestei decizii. Instanța se va pronunța până la final.
Reporter: Continuând întrebarea pentru domnul Lucian Bode, scandalul de la Cluj, cum comentați faptul că se vorbește că situația ar fi undeva la mijloc într-un scandal politic între dumneavoastră şi liderii de la Cluj, o dată. Şi, tot în Poliție, cum comentați situația de la Sibiu, unde un cetățean băut a luat mașina de poliție şi a plecat cu ea?
Lucian Bode: Este exclus să amestecăm aceste lucruri, să ducem acestei lucruri în zona politică. În primul rând că nu se amestecă zona politică cu tot ce înseamnă funcționarea Poliției Române. În al doilea rând, nu există vreun scandal, dimpotrivă am o relație foarte bună cu organizația Cluj, cu domnul președinte Daniel Buda, cu domnul primar Emil Boc, cu președintele Consiliul Județean Alin Tișe și cu toți liderii politici de la Cluj. Este o mare, mare mizerie și o mare minciună, pe care o dezmint aici în fața dumneavoastră. În legătură cu această situație hilară, pe care am văzut-o şi eu de dimineață, nefericită, în care un cetățean cu o alcoolemie 0,8, este depistat pe stradă şi dus la audieri, i se întocmește dosar penal, după două ore, asta în jurul orei 0:15 minute. În jurul orei 3:00 pleacă din sediul Poliției, reușește să intre într-o autospecială a Poliției Române și circulă nestingherit pe străzile din Sibiu. Mai mult, că dacă nu ar fi de plâns, am râde, respectivul cetățean în stare de ebrietate începe să se creadă polițist; oprește participanți la trafic să le ceară documentele și spiritul civic al unui conducător auto a făcut ca imediat ce a primit apelul la 112 poliția să intervină și să se remedieze situația. Da. este o situație neplăcută pentru Poliția din Sibiu, trebuie să recunoaștem acest lucru. Cum s-a ajuns aici? Cum a reușit cetățeanul în stare de ebrietate să facă acest lucru? Nu am cum să vă spun. Numai după ce voi vedea rezultatele unei anchete, pe care cu siguranță inspectorul general al Poliției Române, domnul Benone Matei, a demarat-o deja.
Reporter: Situație hilară, dar reală. Pentru domnul Ciucă…
Nicolae-Ionel Ciucă: Eu voiam să spun atât, şi într-un caz şi în celălalt, toleranță zero pentru oricine încalcă legea, indiferent de grad și funcție, toți cei care se fac responsabili pentru astfel de evenimente hilare, cum l-a denumit domnul ministru Bode, trebuie să răspundă și înseamnă că în îndeplinirea atribuțiilor funcționale au probleme și nu trebuie să avem astfel de evenimente în interiorul instituțiilor de stat.
Reporter: O întrebare pentru dumneavoastră, dacă se poate. Despre acel proiect cu 1 leu/kWh, dacă acest preț va fi cu tot cu taxe sau fără, cât va fi profitul furnizorilor, dacă s-a calculat, al producătorilor. Și cât de corect vi se pare, abonații Hidroelectrica plătesc acum 0,76 de lei/kWh, cu tot cu taxe. Pentru ei ar însemna, practic, o scumpire. Mulțumesc.
Nicolae-Ionel Ciucă: Este o procedură de analiză în derulare. Nu am finalizat, la nivelul instituțiilor responsabile, care va fi impactul pe măsurile pe care urmează să le decidem, pentru că nu s-a luat încă nicio decizie în acest sens. Putem să vedem că și la nivelul Uniunii Europene sunt, în continuare, decizii care urmează să fie procesate tehnic, inclusiv pe gaz. La întâlnirea liderilor Consiliului Europei de ieri s-au luat decizii care urmează în COREPER să fie procesate tehnic și Comisia să vină cu o decizie concretă. Ca atare, inclusiv la nivelul nostru, este nevoie să fim în măsură să aliniem toate aceste decizii pe care le luăm, îndeosebi pentru faptul că, așa cum anunțam în ședința de Guvern de miercuri, prin decizia Comisiei de a folosi 10% din fondurile de coeziune, discutăm de bani europeni, 2,2 miliarde care pot fi folosite pentru combaterea sărăciei energetice, pentru sprijinirea populației vulnerabile, pentru sprijinirea IMM-urilor și a locurilor de muncă este nevoie ca toate aceste decizii pe care le luăm să fie foarte bine aliniate și foarte bine gândite. Este clar, ne apropiem de finalul anului, toate companiile, și companiile românești și cele străine, sunt cu planurile de business pe masă, au nevoie de predictibilitate. Iar, măsurile pe care le luăm trebuie să fie în sprijinul cetățenilor și în asigurarea stabilității economice.
Reporter: Bună ziua, o ultimă întrebare. Domnule prim-ministru, domnul președinte Iohannis a vorbit despre majorarea pensiilor cu 15%. În ce măsură credeți că se va putea ajunge la acest procent de la 1 ianuarie 2023?
Nicolae-Ionel Ciucă: Domnul președinte a legat acest procent de inflație și afirmă că este nevoie ca în continuare să ținem cont de rata de inflație și consider că pensionarii nu merită să suporte povara inflației, motiv pentru care procentul poate să fie de 15% sau poate să fie altă cifră. Toate aceste elemente de analiză le vom realiza în coaliție cu cifrele de buget pe masă. Avem nevoie de prognoza bugetului pe anul 2023. Trebuie să vedem care este valoarea nominală a PIB-ului în anul viitor și în felul acesta să putem să ne asigurăm că venim cu decizii care într-adevăr să fie susținute de buget și să poată să asigure compensarea creșterii prețurilor la alimente, la bunuri, la servicii. Avem pe masă toate aceste opțiuni și vă asigur că vom lua cât se poate de responsabil toate deciziile în acest sens. Vorbim și de pensii, vorbim și de salariu. Este clar că toată această situație deosebit de dificilă economic ne afectează pe toți și este nevoie să avem un set de măsuri și decizii guvernamentale care să poată să mențină echilibrul atât în viața socială, cât și în cea economică. Vă mulțumesc.
***
Galerie foto
Vizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la S.C. Astra Vagoane Călători SA
***
Declarații de presă susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă după vizita S.C. Astra Vagoane Călători SA
[Check against delivery]
Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua. Ne aflăm la Astra Vagoane Călători din Arad. Este un moment care asigură continuitatea activității de ieri când am vizitat trei mari producători români. Dorim ca prin prezența noastră în teritoriu să putem să preluăm de la fața locului toate realitățile cu care investitorii români – pentru că discutăm de companii cu capital sută la sută românesc – se confruntă. Dorim ca prin activitatea guvernului, prin prezența reprezentanților de la ministerele de linie, să asigurăm acest dialog și să putem să preluăm toate problemele cu care dumnealor se confruntă. Ştim foarte bine, în situația în care ne găsim, că sunt probleme care țin de prețul energiei, prețul gazelor; sunt și probleme care țin de asigurarea finanțării pentru proiectele viitoare ale acestor companii. Atunci este normal ca la nivelul guvernului, ținând cont de faptul că România este o țară producătoare de energie electrică, este o țară care are resurse de gaz, să găsim formula cea mai potrivită astfel încât să putem să venim în sprijinul producătorilor și să asigurăm competitivitatea pe piață. Am putut să vedem lucruri deosebite despre care, din păcate, nu se vorbește. Este o realitate că astăzi, în România, se produc diverse lucruri de foarte mare calitate, produse care pot fi aliniate cu cele ale marilor companii din Europa. Chiar am discutat cu domnul președinte și cu cei care ne-au însoțit despre modul în care reușesc să ajungă la acest nivel. Am aflat și astăzi, aici, că au un centru propriu de cercetare. Şi ieri, la Craiova, am discutat despre acest subiect și despre modul în care inovațiile românești, creativitatea românească sunt puse în valoare. Doresc să subliniez încă o dată – nu este cu nimic mai prejos decât cea din celelalte țări, decât cea cu care vin pe piață competitorii dumnealor. De aceea, este important să recunoaștem efortul pe care îl fac și să căutăm împreună soluții astfel încât să asigurăm o predictibilitate pentru un plan de afaceri pe termen mediu și lung. Este cât se poate de plăcut pentru mine să văd că tot ceea ce este aici, înapoia noastră, și în perioada următoare va circula în orașele din România, este produs asimilat în proporție de 80% în țara noastră. Ceea ce înseamnă că avem capacitatea, avem potențial şi trebuie să facem tot ceea ce este posibil să îl punem în valoare. Avem fonduri europene care trebuie să fie folosite în această direcție. Avem fonduri la bugetul de stat, am alocat și vom continua să alocăm fonduri pentru investiții. Am preluat un buget pentru cercetare care nu este tocmai cel mai potrivit pentru nivelul de ambiție pe care ni-l propunem. Gândim ca pentru bugetul de anul viitor să mărim substanțial bugetul pentru cercetare, să facem în așa fel încât să conectăm cât mai bine producătorii noștri cu cercetarea și dezvoltarea românească. Încă o dată, există creativitate, există idei, există invenții, doar că ele trebuie puse în valoare. Toate aceste realizări ale domeniului cercetării și dezvoltării nu trebuie să rămână pe o hârtie, într-un dosar și acela, uitat, probabil pentru mult timp într-un dulap. Ceea ce doresc să subliniez și să apreciez este faptul că la începutul vizitei am întâlnit o clasă de tineri care învață la o școală în sistem de învățământ profesional-dual. Este o școală care aparține companiei Astra Vagoane, ceea ce reprezintă un motiv în plus să credem că ceea ce am văzut cu ceva timp în urmă la Alba Iulia, acolo unde este foarte bine dezvoltat învățământul profesional-dual, iată, dă roade și asigură forța de muncă necesară pentru a putea să intre și să fie folosită în procesul de producție și să fie apreciată la adevărata ei valoare. Ca atare, domnule președinte, doamnelor și domnilor, sunt cât se poate de impresionat de ceea ce faceți. Sper ca și bucureștenii – pentru că lucrați la tramvaiele care urmează să fie livrate Capitalei – în foarte scurt timp, să se bucure de aceste mijloace de transport moderne, eficiente și să produceți cât mai multe, atât pentru noi cât și pentru planurile dumneavoastră de export. Vă mulțumesc și vă doresc succes în continuare!
Valer Blidar: Îmi permiteți să vă mulțumesc, domnule prim-ministru, pentru vizita făcută aici. Și vă asigur și eu, dar și ceilalți lucrători din industrie, că noi suntem adevărații senzori din economie și, prin întâlnirile cu noi, rezultatele sunt benefice și de o parte, și de alta. N-am vrut ca să ajungă aici domnul prim-ministru ca să îi cerem, să revendicăm o serie de drepturi, o serie de neajunsuri. Nu! Vrem să îi spunem în detaliu ce avem de gând să facem pentru că avem multe idei, avem și competență, și voință. Sigur, avem nevoie și de puțin sprijin guvernamental. Mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: O zi bună!
