Galerie foto- Vizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Centrul Național de Instruire Întrunită, „GETICA”
Galerie foto- Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă, împreună cu președintele României, Klaus Iohannis, la întrevederea cu prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, Mark Rutte
Întrevederea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, Mark Rutte
Discursul prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă la întrevederea cu prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, Mark Rutte
[Check against delivery]
Nicolae-Ionel Ciucă: Excelența Voastră domnule președinte Klaus Werner Iohannis, domnule prim-ministru Mark Rutte, distinși ambasadori, dragi soldați, doamnelor și domnilor,
În primul rând, permiteți-mi să exprim recunoștința țării mele pentru prezența în România a celor aproape 200 de militari din Țările de Jos. Eforturile lor, împreună cu colegii lor francezi, belgieni și români, pentru a construi și opera Grupul de luptă aliat, sunt foarte apreciate de români. Această contribuție la postura de descurajare și apărare a NATO în România este extrem de importantă, deoarece reprezintă o dovadă clară pentru Rusia că Alianța noastră este solidă, unită și capabilă să își apere teritoriul și valorile.
Invazia rusă în Ucraina a modificat ireversibil relația noastră cu Rusia. Războiul de agresiune neprovocat, ilegal și premeditat împotriva Ucrainei este cea mai importantă amenințare la adresa aliaților de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Trebuie să rămânem uniți, solidari, să sprijinim Ucraina și să împiedicăm extinderea războiului
Efectele războiului Rusiei se extind atât la țările aliate vecine, cât și la partenerii noștri vulnerabili. O mare responsabilitate pe care o avem în calitate de aliați este să ne asigurăm că lecția învățată din această criză de către Rusia și alți actori globali și regionali este că agresiunea are efecte negative semnificative.
În cadrul Uniunii Europene și NATO, dar și în formatele multilaterale am adoptat o poziție fermă și hotărâtă față de Rusia, vizând izolarea Rusiei la nivel internațional, susținerea unor sancțiuni dure și asigurarea punerii lor în aplicare, pledând pentru un sprijin mai larg din partea democrațiilor din întreaga lume. România a susținut toate pachetele de sancțiuni ale UE, inclusiv cel mai recent – al optulea pachet.
Vă mulțumesc încă o dată, domnule prim-ministru, pentru tot ajutorul acordat și le urez succes și noroc tuturor militarilor prezenți aici, la Cincu!
Galerie foto
Declarații comune de presă susținute de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae-Ionel Ciucă și premierul a Regatului Țărilor de Jos, Mark Rutte
[Check against delivery]
Klaus Iohannis: Bună seara tuturor! Este un moment foarte bun ca să-i salut pe domnul prim-ministru Mark Rutte – dragă Mark, bine ai venit! – și pe domnul prim-ministru Nicolae Ciucă. Suntem deja într-un format care a avut mai multe întâlniri. Sunt foarte bucuros că astăzi am avut ocazia să aprofundăm o serie de chestiuni care ne privesc pe toți. Am discutat atât chestiuni bilaterale, cât și chestiuni europene. Vizita dumneavoastră, domnule prim-ministru, reflectă solidaritatea aliată într-un moment în care situația de securitate este profund afectată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Reiterez, și în acest cadru, mulțumirile noastre pentru prezența militarilor olandezi în România, în cadrul grupului de luptă NATO, într-un moment atât de dificil pentru securitatea europeană și euroatlantică. Acțiunile noastre comune, ca aliați, pun în aplicare noul concept strategic al NATO, care recunoaște importanța strategică a Mării Negre pentru Alianță. De asemenea, acestea reflectă caracterul esențial al măsurilor de consolidare a securității flancului estic. În acest cadru, am împărtășit domnului prim-ministru Rutte valorile României legate de evoluția crizei din Ucraina și impactul său multidimensional, în special în regiunea Mării Negre. Totodată, am evidențiat în discuțiile noastre demersurile complexe ale României în sprijinul Ucrainei, în sprijinul cetățenilor ucraineni, dar și pentru susținerea securității alimentare globale.
Răspunsul nostru comun la contextul actual trebuie să fie în continuare ferm, bazat pe solidaritate și pe unitate. Cooperarea româno-olandeză este cu atât mai importantă în acest moment de inflexiune, în care țările noastre și celelalte state membre ale Uniunii Europene și ale Alianței se confruntă cu crize multiple: de securitate, energetică, climatică, precum și cu urmările pandemiei. Astfel, în plan bilateral, vom continua să dezvoltăm dialogul politic, dar şi cooperarea sectorială, mai ales în sfera economică, deosebit de dinamică, Olanda fiind primul investitor în România – peste 9 miliarde de euro – şi un partener comercial de top al ţării noastre, cu aproape 6,5 miliarde de euro anul trecut. Avem în vedere, bineînţeles, şi alte domenii, precum apărarea, energie, agricultură şi industria alimentară.
Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a afectat fundamental securitatea europeană şi euroatlantică, reprezentând un atac fără precedent, inclusiv asupra ordinii globale, bazate pe reguli. Aşadar, pe baza angajamentului nostru comun pentru valorile democratice, susţinem promovarea dreptului internaţional şi a relaţiilor între state, fundamentate pe reguli şi respect reciproc. De asemenea, depunem eforturi comune pentru consolidarea rezilienţei europene, pe baza respectului pentru statul de drept şi principiile democratice care ne definesc la nivelul UE.
Am discutat cu domnul prim-ministru Rutte despre aşteptarea legitimă a României şi a cetăţenilor noştri de a adera la Spaţiul Schengen. Am reiterat toate argumentele care susţin faptul că aderarea noastră, cât mai curând, este nu doar necesară, ci şi extrem de oportună. România îndeplineşte cerinţele tehnice privind apartenenţa sa la Spaţiul Schengen şi acţionează deja ca un membru de facto al acestuia pentru protecţia Uniunii şi a frontierelor sale externe, în deplin spirit de solidaritate europeană. Suntem parte integrantă a reformei Spaţiului Schengen şi ne implicăm activ în eforturile de modernizare şi eficientizare a acestuia. Aderarea României va contribui la securitatea şi consolidarea Spaţiului Schengen, aşa cum am dovedit, printre altele, prin amplul efort al ţării noastre de gestionare la standard Schengen a celor peste 2,5 milioane de cetăţeni ucraineni, care ne-au trecut deja frontierele. Sperăm să se întrunească, în cel mai scurt timp, condiţiile politice pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, într-un context european în care consolidarea rezilienţei Uniunii în ansamblul său – şi o repet – unitatea de acţiune şi solidaritatea sunt deosebit de importante.
Am abordat, de asemenea, tema securității energetice, inclusiv în lumina discuțiilor recente de la reuniunea informală a Consiliul European de la Praga și în pregătirea reuniunii de la Bruxelles de săptămâna viitoare. Trebuie să identificăm împreună soluții care să atenueze efectele negative ale creșterii prețurilor asupra cetățenilor europeni și care să contribuie la o consolidare a pieței europene a energiei. Am agreat continuarea coordonării bilaterale sectoriale, inclusiv din perspectiva avansării obiectivelor specifice tranziției energetice, dar și a protejării competitivității Uniunii Europene.
Închei mulțumindu-i încă o dată domnului prim-ministru Rutte pentru discuțiile consistente pe care le-am avut astăzi. Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.
Mark Rutte: Mulțumesc mult, domnule președinte, domnule premier. Este o onoare pentru mine să fiu astăzi aici, cu dumneavoastră, este un moment special să văd colaborarea dintre România și Olanda, împreună cu Franța, împreună cu Belgia, și bineînțeles că toate lucrurile se desfășoară în grupul de luptă comun al NATO. Arată că parteneriatul nostru, ca aliați NATO, este mai puternic ca niciodată, suntem umăr la umăr, nu cedăm agresiunii, nu cedăm tiraniilor. România știe deja, din cauza poziției geografice, cât de agresivă poate să fie Rusia. Odată cu invazia Rusiei în Ucraina, toată lumea a aflat ca apărarea noastră comună este mai importantă ca niciodată. NATO lucrează deja, de mai multă vreme, la flancul de est al teritoriului, iar desfășurarea militarilor din mai multe țări NATO, în acest grup de luptă NATO, arată că suntem hotărâți să apărăm teritoriul popoarelor noastre. Este foarte frumos să văd acest lucru astăzi, cu ochii mei, și să știu, să aflu cât de motivați sunt militarii olandezi, români, împreună cu francezii și belgienii.
Mulțumesc și Guvernului României pentru colaborare. Noi colaborăm /…/ Europa, pașnic și sigur. Trebuie să sprijinim Ucraina cu toate mijloacele posibile, financiare, militare, umanitare. Atacurile recente la țintele civile din Ucraina sunt o escaladare gravă și arată cât de necesar este acest sprijinul și de aceea Olanda a hotărât astăzi să trimită capacitate suplimentară apărării aeriene a Ucrainei, ca să ajute cu apărarea împotriva Rusiei.
În cadrul acesta, vreau să îmi exprim aprecierea pentru toate eforturile pe care România, ca țară vecină, le-a făcut și le face în continuare pentru a primi grupuri foarte mari de cetățeni ucraineni. Am vorbit astăzi foarte mult despre relația bilaterală între țările noastre și despre oportunitățile pe care le-am avut pe plan economic pentru a întări relația respectivă. În ultimii 10 ani, schimburile economice s-au dublat între țările noastre; avem loc pentru și mai mult, de exemplu, în agricultură. Și, într-adevăr, a fost important și util, în pregătirea pentru Consiliul European de săptămâna viitoare, să vorbim despre dosarele europene cele mai urgente, de exemplu, chestiunea prețurilor la energie, cu care ne confruntăm în toată Europa. Acum, la Praga, au loc discuții între miniștrii energiei, suntem în legătură cu ei și este foarte important să discutăm în Consiliul European, în baza propunerilor Comisiei Europene, să scădem prețul la energie. Am stabilit, înaintea Consiliului European, că noi vom continua coordonarea.
Încă o dată, vreau să vă mulțumesc foarte mult și domnului preşedinte, și domnului premier; o să vorbim mai târziu cu trupele olandeze. Mulțumesc foarte mult pentru acest moment!
Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua, doamnelor și domnilor. În primul rând, mă alătur mesajului de bun-venit adresat de domnul președinte înaltului nostru oaspete, domnul prim-ministru Mark Rutte.
Discuțiile de astăzi au reconfirmat că guvernele noastre au vederi comune în ceea de privește aspecte esențiale pentru securitatea în vecinătatea UE și NATO.
În acest context, doresc să exprim recunoștința Guvernului pentru prezența în Grupul Aliat din România a militarilor din Țările de Jos, alături de colegii francezi, belgieni și români. Această contribuție la postura de descurajare și apărare a NATO în România reprezintă o dovadă clară pentru Rusia că Alianța noastră este solidă, unită și capabilă să își apere teritoriul și valorile.
Domnule prim-ministru Rutte, nivelul excelent de cooperare din domeniul apărării ne conferă perspective bune și pentru proiecte comune în industria de profil. În discuțiile noastre, am evidențiat și potențialul din alte sectoare, precum energie, industrie alimentară sau transport naval. Sunt convins de beneficiul reciproc al îmbinării know-how-ului și resurselor noastre.
Am apreciat în discuțiile cu domnul premier Rutte nivelul susținut al cooperării noastre economice bilaterale.
Domnul președinte a subliniat deja că Olanda ocupă primul loc în rândul investitorilor și doresc pe această cale să-i mulțumesc personal domnului prim-ministru, Guvernului Olandei și investitorilor pentru încrederea pe care o au în mediul de afaceri din România și, desigur, pentru modul în care au înțeles să folosească resursele și oportunitățile pe care țara noastră le oferă.
Această vibrantă cooperare la nivelul sectorului de afaceri mă determină să punctez beneficiul direct pe care aderarea României la Schengen îl poate aduce pentru economia olandeză. Prin ridicarea controalelor la frontierele interne, se vor reduce semnificativ costurile transportatorilor și, în egală măsură, efectele negative ale întârzierilor pentru piețe și lanțuri valorice. Este o realitate că războiul Rusiei în Ucraina a deviat fluxuri semnificative de mărfuri către România. Eforturile noastre sunt concentrate pe frontieră externă, pentru a asigura echilibrul optim între securitate și eficiența tranzitului de mărfuri, mai ales cereale. Pentru Piața Unică Europeană, însă, avem nevoie de contiguitatea spațiului Schengen în România.
În final, aș dori să punctez schimbul de vederi pe tema energiei. Avem nevoie de coordonarea răspunsurilor europene, de interes particular fiind prețul la gaz natural. Măsurile unilaterale vor crea dezechilibre în Piața Internă. De aceea, România, ca și multe alte state membre, preferă decizii comune. În acest sens, vom lucra cu partenerii noștri pentru a găsi cele mai bune formule care să permită orientări clare ale Consiliului European și o decizie în Consiliul UE.
Vă mulțumesc foarte mult!
Reporter: Bună ziua! Prima parte a întrebării este adresată prim-ministrului Mark Rutte, și anume: opoziția Olandei cu privire la intrarea României în Spațiul Schengen este legată de corupția din portul Constanța, de problemele de la frontiere sau de infrastructură? Iar cea de-a doua parte a întrebării este adresată domnului președinte, și anume: au fost comunicate alte motive din partea Olandei?
Mark Rutte: Mulţumesc pentru această întrebare. Vreau să spun mai întâi că Olanda nu este în principiu împotrivă. Noi zicem că toate țările care îndeplinesc condițiile trebuie să adere la Spaţiul Schengen. România a făcut foarte mulți paşi în direcția bună în ultimii ani. În același timp, noi zicem că de aderarea la Schengen poate fi vorba atunci când toate condiţiile sunt îndeplinite. Avem și un mecanism de monitorizare, avem și un mecanism de colaborare şi verificare. Paşii următori vor veni. Trebuie să vedem ce urmează în această procedură și după aceea o să vorbim mai departe. Dar Olanda nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen.
Klaus Iohannis: Mulțumesc, și mulțumesc, dragă Mark, pentru răspunsul pe care l-ai dat deja.
Pot să vă spun că am discutat și astăzi, in extenso, tema Schengen și discuția a fost una pozitivă. Noi, toți trei, căutăm calea cea mai bună pentru a finaliza procesul de aderare la Spațiul Schengen cu un răspuns pozitiv. Niciunul nu ne imaginăm că putem să eșuăm în acest demers. Dar este, pe de altă parte, destul de limpede că acei 11 ani de la ultima evaluare s-au scurs, iar cei din Uniunea Europeană, partenerii noștri, doresc să primească confirmarea că, în continuare, nu doar am aderat la anumite proceduri Schengen, ci ne-am făcut temele și în celelalte domenii. Procedurile Schengen n-au rămas la nivelul anului 2011, ci au evoluat. Întregul Spațiu Schengen este supus unei modernizări și noi suntem parte din ea, dar, pentru a avea claritate și pentru a construi un spațiu sigur pentru toată lumea, este nevoie încă de multă muncă. Nu vreau să fac o afirmație exagerat de optimistă asupra duratei. Încercăm, cât se poate de repede, să finalizăm procedura cu succes.
Şi ca să vă răspund foarte concret la întrebare: nu, nu există solicitări speciale nemaiauzite sau nemaidiscutate. Solicitările se referă fix la chestiunile care sunt legate de Schengen, și vom găsi împreună cele mai bune căi pentru a rezolva chestiunile care încă nu sunt 100% lămurite, fiindcă nu sunt absolut toate încă discutate. Eu sunt optimist.
Reporter: Am o întrebare pentru domnul președinte: vecinii, Ungaria, fac probleme uneori privind aderarea Suediei la NATO, se face o conducă către Serbia, iar ministrul energiei al Ungariei a fost la o petrecere a lui Putin la Sankt Petersburg. S-a discutat astăzi despre creșterea presiunii asupra Ungariei pentru a-şi schimba poziția?
Klaus Iohannis: Este destul de clar că în Uniunea Europeană avem și foarte multe reușite, dar avem și unele puncte unde nu suntem toți de aceeași părere; unele din aceste puncte tocmai le-ați menționat, nu vreau să le repet și nu cred că este acesta formatul în care putem să vorbim despre o țară terță care nu este prezentă astăzi cu noi aici. Dar pot să vă spun că, cel puțin în ce ne privește pe noi doi, domnul prim-ministru Rutte, cu mine și cu domnul prim-ministru Ciucă, suntem de partea celor care caută soluții. Noi dorim să ieșim din toate crizele cu soluții pozitive pentru Uniune și mai ales pentru cetățenii europeni. Dacă ici-colo există probleme sistemice sau nu neapărat sistemice, noi suntem dispuși să venim și să ajutăm la depășirea lor. Sigur că ideal ar fi ca toți să avem aceeași abordare și să avem din capul locului o echipă închegată în absolut toate chestiunile, dar știți bine că o democrație funcționează cu o diversitate de opinii. Trebuie să acceptăm că nu toată lumea este exact de părerea noastră și să ne concentrăm pe problemă și pe soluția la această problemă, oricare ar fi ea. În Uniunea Europeană nu există problemele unora, sunt problemele noastre comune și împreună trebuie să găsim soluțiile.
Reporter: O întrebare pentru domnul prim-ministru Rutte. Domnule prim-ministru, ați spus că Olanda nu se opune de principiu aderării României la Spațiul Schengen, ați menționat, de asemenea, în răspunsul dumneavoastră de mai devreme și MCV și ați spus că veți vedea, în perioada următoare, ce se va întâmpla. Puteți să ne spuneți dacă există orizontul, posibilitatea ca anul acesta, până la Consiliul JAI din 8 decembrie, să existe un răspuns pozitiv din partea dumneavoastră, din partea Olandei, în această problemă a Schengen și dacă, odată cu ridicarea MCV, și răspunsul dumneavoastră va fi pozitiv sau mai sunt și alte motive care vă fac să fiți reticenți la a spune DA intrării României în Schengen? Și o întrebare, de asemenea, pentru o domnul preşedinte și domnul prim-ministru Ciucă: ce credeți că ar trebui să facă mai mult România sau ce ar putea face mai mult? Ați spus, domnule președinte, mai devreme că sperăm să se întrunească, în cel mai scurt timp, și criteriile politice, pentru că cele tehnice sunt deja îndeplinite de 11 ani. Mulțumesc foarte mult!
Mark Rutte: Cum am zis mai devreme, e foarte important că toată informația va fi pe masă, Comisia Europeană lucrează la asta acum. Așa este procedura în Schengen. Olanda nu se opune aderării României la Schengen, dar trebuie să o facem într-o manieră transparentă și corectă. De aceea am menționat MCV-ul. Trebuie să avem suficienți pași pozitivi și trebuie să avem un stat de drept structural mai bun. Au fost făcuți foarte mulți pași, ceea ce trebuie stabilit acum în cadrul MCV, despre corupție, despre crima organizată, că asta este MCV-ul, se lucrează la asta pentru a evalua și, după aceea, trebuie să și apreciem împreună. Al doilea lucru, din punctul meu de vedere în legătură cu Schengen, sistemul de informații Schengen, Comisia Europeană a început procedurile cu privire la asta. Eu cred că misiunea ar putea să fie mai largă, misiunea de evaluare ar putea fi mai profundă, dar și acolo așteptăm rezultatele și nu știu când vor veni rezultatele, trebuie să întrebăm și doar după aceea putem să dăm un răspuns. Deci, nu pot să vă dau un termen și, da, bineînțeles, nu vom lua mai mult timp decât e necesar.
Klaus Iohannis: Da, cred că este bine să fim realiști în aceste privințe. Eu am spus intenționat și condiții tehnice și condiții politice. Intrarea în Schengen nu este un automatism tehnic, ci are două părți. Una este partea tehnică, de proceduri și procese, care trebuie să fie clarificate la noi, ca să fim consonanți sau coerenți cu toți partenerii din Uniunea Europeană. Adică să avem aceleași proceduri, aceleași metode, aceeași măsură pentru ce facem. Însă procesul tehnic nu este finalul. Finalul este un vot într-un format al Consiliului Uniunii Europene, care se numește Justiție și Afaceri Interne. Acolo se votează. Și regula pentru formatul JAI este consens, adică toți trebuie să fie de acord. Să nu facem o eroare: votul în JAI este un vot care are o puternică componentă politică. Asta nu e rău, așa funcționează Uniunea. Dar, ca să fie consens și să fie un vot în unanimitate, toți trebuie să fie convinși că normele sunt îndeplinite. Și asta ne dorim și noi, să îi convingem pe toți că normele sunt îndeplinite la noi. Deci, nu aș vrea să creadă cineva că faptul că este și un vot politic este negativ. Nu este negativ deloc. În final, într-o democrație, politicienii votează; cum și ei, la rândul lor, sunt votați de cetățeni pentru a se ocupa de treburile publice. Asta se va întâmpla când toată lumea este lămurită, fiindcă nu dorim să intrăm în Consiliul JAI nelămuriți și să apară discuții care foarte ușor se pot duce într-o notă negativă, dacă nu toată lumea este convinsă. De aceea, eu nu am dat niciun termen limită, nici nu intenționez să dau un termen limită, fiindcă obiectivul național nu este de a avea un vot până în data x, ci obiectivul național este de a intra România în Spaţiul Schengen.
Nicolae-Ionel Ciucă: Dacă îmi permiteți, ceea ce aș dori să adaug față de cele deja prezentate de către domnul preşedinte și domnul prim-ministru este faptul că, dincolo de această evaluare tehnică, o evaluare care a avut loc prima dată în 2011, și atunci au fost îndeplinite condițiile, am acceptat de bunăvoie o evaluare voluntară, care tocmai s-a finalizat, reprezintă importanță și faptul că, dincolo de acest moment al evaluării, vom fi pregătiți și în continuare și după ce am intrat, să putem să menținem aceeași atitudine și aceeași dorință de a continua să îmbunătățim stadiul deja atins. Și avem spațiu suficient să putem să ne adaptăm și să modernizăm tot ceea ce este nevoie din punct de vedere tehnic. Din punct de vedere politic, sigur, avem nevoie ca în continuare, acolo unde sunt deja anumite semne de întrebare, să continuăm să expunem transparent și să dăm voie tuturor celor care vor să se convingă, să vină și să se convingă, să ajungem până acolo încât să putem să avem aceste întâlniri bilaterale și să prezentăm toate detaliile și să lămurim toate problemele exact așa cum sunt ele în realitate, transparent, fără niciun fel de reținere. Vă mulțumesc!
Reporter: Bună seara! O întrebare pentru toți cei trei participanți. În primul rând pentru premierul Ţărilor de Jos – dacă nu vedeți această atitudine, să îi spunem reticentă, a Olandei față de aderarea României la Spațiul Schengen că ar putea duce la alimentarea discursului rusesc, în contextul, iată, războiului de la granița de est, un discurs în care spune că nu există unitate, că există breșe în Uniunea Europeană, în atitudinea țărilor NATO. Asta pentru domnul Rutte. Iar pentru președintele României, Klaus Iohannis, și pentru premierul României – dacă tocmai această atitudine reticentă nu ar duce la creșterea filonului antieuropean în România. Mulțumesc.
Mark Rutte: Rusia nu joacă niciun rol în această procedură. Olanda a zis mereu: cine vrea să adere la spaţiu, poate să adere şi trebuie să avem transparenţă. Avem, bineînţeles, statul de drept, MCV-ul, dar şi Schengen, folosim sistemul de informaţii, ce faci cu cei care intră în UE, persoanele care trebuie să iasă, toate aspectele trebuie avute în vedere. Şi, de aceea, este adevărat că acum, cu Ucraina, MCV-ul, trebuie să avem o evaluare mai largă pentru a putea lua o decizie, care este transparentă şi bazată pe fapte. Alte argumente nu pot juca un rol în această procedură.
Klaus Iohannis: Pentru mine, pentru noi, cei prezenţi aici la pupitre, eşecul nu este o variantă. Noi căutam soluţiile pentru a transforma acest demers într-o reuşită. Asta este convingerea noastră. Dar trebuie să vedem lucrurile aşa cum ar putea fi în cazul contrar, un eşec în acest obiectiv naţional probabil ar duce la o creştere a euroscepticismului în România. Dar este o variantă ipotetică, care nu se va întâmpla, fiindcă noi nu calculăm pentru varianta eşec, noi calculăm pentru varianta reuşită.
Nicolae Ciucă: Și eu îmi exprim încrederea că toate demersurile pe care le-am făcut până acum vor fi apreciate pe măsură și tot ceea ce a însemnat efortul făcut la nivelul guvernului, la nivelul tuturor instituțiilor și la nivelul tuturor cetățenilor nu au fost făcute pentru altcineva decât pentru cetățenii români, care așteaptă ca acest demers să primească un răspuns pozitiv, așteaptă mediul de afaceri, pentru că nu este vorba doar de circulația liberă, este vorba de circulația liberă a afacerilor, a serviciilor; este o decizie care nu va ajuta doar România, va ajuta și țările din jur, va ajuta și țările din Uniunea Europeană. Eu sunt ferm convins că prin această atitudine a noastră, de a prezenta realitatea, de a fi cât mai transparenți, vom primi un răspuns pe măsură. Şi, sigur, nu pot să am altă atitudine și altă părere vizavi de un eventual eșec, care, încă o dată, nu cred că se va întâmpla, dar potențialul de creștere a euroscepticismului este unul posibil. Vă mulțumesc.
