Galerie foto
Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă la șantierul drumului de legătură dintre centura Oradea și Autostrada A3
[Check against delivery]
Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua, din nou! Ne aflăm la al treilea moment al vizitei pe care /…/ în municipiul Oradea. De dimineață am participat la inaugurarea Sălii Polivalente, a urmat apoi un moment în care, la nivelul municipalității, s-au sărbătorit 103 ani de la intrarea trupelor române, sub comanda generalului Moșoiu, în Oradea, respectiv 20 aprilie 1919, și iată-ne acum în această locație de unde vor începe lucrările la drumul de legătură între centura municipiului Oradea și autostrada A3 Biharia. Ați putut să auziți datele tehnice pe care le-au prezentat cei care urmează să desfășoare lucrările la acest drum. Este un proiect foarte important pentru infrastructura rutieră a județului Bihor și nu numai, este un proiect de care vor beneficia toți cetățenii români care circulă în această zonă, este un proiect care se înscrie într-un model de bune practici în colaborarea dintre guvern și autoritățile locale, pe de-o parte și, pe de altă parte, este un model de bune practici în ceea ce privește descentralizarea implementării proiectelor europene.
Practic, putem să vedem două elemente distincte, dar ele sunt complementare și anume faptul că Sala Polivalentă a fost finanțată din bani guvernamentali și bani asigurați de către autoritățile locale, bani guvernamentali – 80% autoritățile locale – 20% și acest proiect care este finanțat din fonduri europene, aproximativ 545 de milioane de lei fără TVA, din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare. Ceea ce este important, încă o dată: acest tip de infrastructură contribuie atât la dezvoltarea economică, cât și la dezvoltarea turismului și cred că este foarte important – diminuează foarte mult așteptarea în trafic a cetățenilor.
Spuneam că discutăm de elemente de complementaritate, domnul ministrul Boloș spunea mai devreme că, la nivelul țării noastre, avem un buget de aproximativ 21 de miliarde de euro care sunt destinați pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. Este foarte important să adăugăm că, și la nivelul Guvernului, prin bugetul de stat, sunt alocate fonduri, astfel încât să putem să asigurăm partea aceasta de complementaritate între ceea ce putem să facem prin arterele principale de transport și cele de la nivelul autorităților locale, de dimensiune mai mică – și, în felul acesta, doresc să subliniez că la nivelul Guvernului, practic, strategia noastră de finanțare vizează tocmai acest principiu prin care să reușim să coordonăm alocarea fondurilor de la bugetul de stat cu cele alocate din fonduri europene. Este o discuție pe care o avem de fiecare dată cu autoritățile locale, cu reprezentanții instituțiilor guvernamentale, pentru că dorim foarte mult să existe o convergență a tot ceea ce înseamnă programe de dezvoltare și într-adevăr să putem să beneficiem pe deplin din tot ceea ce înseamnă implementarea acestora.
Inclusiv în pachetul de măsuri ”Sprijin pentru România” sunt alocate fonduri, 60% din fonduri sunt alocate pentru investiții în economie, pentru sprijinirea economiei și în mod deosebit, pentru sprijinirea și protejarea locurilor de muncă. Totodată, discutăm de 40% din acest pachet, fonduri alocate pentru sprijinirea cetățenilor vulnerabili și, dacă săptămâna trecută discutam deja de faptul că a fost adoptată o ordonanță de urgență prin care disponibilizam fonduri de la bugetul de stat pentru a putea să acoperim diferența aceasta de preț la materialele de construcții, precum și costurile cu forța de muncă, astăzi, în Parlamentul României, a fost adoptată o lege prin care a fost ridicată la 22 de lei valoarea alocației pentru hrană a copiilor și tinerilor din sistemul de protecție specială. Ceea ce vreau să subliniez este că urmărim consecvent ca tot ceea ce ne-am asumat prin aceste decizii pe care le-am luat și le-am prezentat ca fiind asumate la nivelul coaliției să fie implementate și asta cât mai repede posibil. Vă mulțumesc!
Reporter: Domnule prim-ministru, în condițiile crizei energetice, are România o strategie pentru folosirea energiei pe bază de apă geotermală?
Nicolae-Ionel Ciucă: Am discutat acest subiect astăzi, împreună cu domnul președinte Bolojan, cu domnul primar Birta, pentru că este o situație specifică județului Bihor, precum și în municipiul Oradea, se folosește pe scară largă apa termală. Problema pe care noi trebuie să o avem în vedere și am înțeles-o foarte bine este că apa termală nu este o resursă inepuizabilă și, în felul acesta, trebuie să venim cu un proiect de lege eventual cum putem să îl asumăm la nivelul Guvernului, astfel încât apa consumată, alta decât cea care este folosită și poate fi contaminată, cel puțin cea care este folosită în sistemele de încălzire, ea trebuie reinjectată înapoi în sursă astfel încât să putem să beneficiem pe termen lung de această resursă pe care o avem. Deci astea sunt elementele specifice pe care le-am discutat astăzi împreună cu autoritățile locale.
Reporter: Domnule premier v-aţi pregătit, ați avut timp să vă pregătiți pentru sărbătorile Pascale? Dacă v-aţi făcut un buget împreună cu familia pentru masa de Paște? Dacă aţi cumpărat mielul? E Miercurea Mare.
Nicolae-Ionel Ciucă: Sincer, nu încă. Nu am avut timp.
Reporter: Domnule ministru, subliniați dumneavoastră și colegii dumneavoastră din guvern buna colaborare între autoritățile centrale și locale, însă se pare că nu este cea mai bună colaborare, de vreme ce Organizația Județeană Bihor a PSD, care vă este partener de guvernare, a criticat întârzierea dării în folosință a Sălii Polivalente, susținând că primăria și PNL Bihor au făcut ca proiectul să fie ajustat, modificat, întârziat.
Nicolae-Ionel Ciucă: Da. Am înțeles că au fost anumite aspecte care au dus la temporizarea finalizării lucrărilor, dar acest lucru, cel puțin așa mi s-a prezentat, a fost din cauza faptului că s-au căutat soluțiile cele mai bune astfel încât să putem să beneficiem, dacă tot este vorba de o Sală Polivalentă nouă, de ultimele elemente de tehnologie și chiar îmi prezentau cu foarte multă mândrie faptul că parchetul, care este acum în Sala Polivalentă, este unul pe care îl folosesc și în MBA, astfel că o anumită întârziere poate fi acceptată dacă soluțiile sunt cele care vin să aducă îmbunătățiri proiectului.
În ceea ce privește întrebarea dumneavoastră, ne aflăm într-o coaliție unde au loc dezbateri, unde au loc discuții și partea aceasta de critică, dacă ea este benefică, poate fi acceptată. Ceea ce vă pot spune este faptul că, în interiorul coaliției, este stabilitate, puteți să vedeți că deciziile pe care le-am luat sunt implementate în deplină concordanță și au fost agreate atât la nivelul conducerii partidelor, cât și la nivelul tehnicienilor care pun în aplicare deciziile care se iau la nivelul coaliției; este normal să existe și astfel de discuții.
Reporter: Şi o a doua întrebare. În urmă cu câteva zile, avioanele MiG ale Armatei Române au fost consemnate la sol, au fost suspendate zborurile; azi dimineață am avut o știre din surse americane că Forțele Aeriene Ucrainene au mai multe aparate de zbor decât aveau la începutul războiului. Poate cetățeanul român să facă o legătură între cele două întâmplări, să zic așa?
Nicolae Ciucă: Nu! Absolut deloc. Am primit informarea de la Ministerul Apărării Naționale pe marginea acestei decizii, este vorba de continuarea elementelor de analiză tehnică a aeronavelor MiG-21. Ele nu au fost scoase din uz, se dorește să se finalizeze și să existe o decizie pe baze tehnice foarte bine fundamentate, astfel încât să asigurăm pe deplin siguranța zborului.
Reporter: Şi ultima întrebare, dacă îmi permiteți. Sunteți general, ați fost combatant, vi se reproșa că în această calitate, dublată mai nou și de cea de premier, nu ați vorbit niciodată românilor despre războiul în sine de la granița de nord a României, ci despre faptul că România ajută cu căști, cu veste, nu știu, cu alimente, cu ce ajută. Întrebarea este: aţi fost vreodată invitați să vă expuneți opiniile de specialist, de general în legătură cu războiul din Ucraina? Dacă da, de ce nu ați făcut-o?
Nicolae-Ionel Ciucă: O invitare directă pe acest subiect nu am avut, dar, sigur, cariera mea profesională este cea pe care o știm și o știți și dumneavoastră. În acest moment ocup o funcție din care nu aș dori să vin și să prezint elementele specifice legate de acest subiect, deoarece orice declarație de la acest nivel are alte conotații în spațiul public și în mod deosebit în cel internațional. În schimb, am văzut că există foarte mulți specialiști, există analiști care fac acest lucru și îl fac foarte bine.
Reporter: Vor exista și în România tabere de instrucție a soldaților români precum a spus Pentagonul?
Nicolae-Ionel Ciucă: Nu există acest lucru. Nu am luat în analiză acest subiect.
Reporter: Domnule prim-ministru, spuneţi-ne, vă rog, dacă România ia în calcul să renunțe la contractele pentru dozele de vaccin, pentru că trebuie să mai primim 40 de milioane de doze anul acesta și în 2023. Este posibilă renunțarea la aceste contracte?
Nicolae-Ionel Ciucă: Este o analiză pe care Ministerul Sănătății o are în desfășurare. Sigur, trebuie să vedem care sunt elementele de cost ale acestei decizii. Cert este că, în acest moment privind, și analizând datele de vaccinare cu numărul de vaccinuri care a fost contractat, trebuie să luăm neapărat o decizie astfel încât să nu irosim banii degeaba.
Reporter: Cum va fi schimbată legea care permite donarea de echipament din resursele armatei către Ucraina?
Nicolae-Ionel Ciucă: Vreți să repetați?
Reporter: Există un proiect de lege pe site-ul MApN prin care se modifică legea deja existentă și dacă vor fi trimise arme sau tehnică militară către Ucraina și dacă da, ce anume? Concret.
Nicolae-Ionel Ciucă: În acest moment, legea este în analiză și în momentul în care ea se va finaliza vom lua și o decizie concretă în acest sens. Vă mulțumesc!
Reporter: Legat de Autostrada A3 aveți informații cu privire la contractul pentru traseul Biharia-Chiribiș, dacă s-a rezolvat ceva?
Nicolae-Ionel Ciucă: Nu am. Este reprezentantul Ministerului Transporturilor. Vă rog.
Reporter: Voiam să vă întreb dacă confirmați ceea ce spune ministrul rus, faptul că avem mulți mercenari în Ucraina?
Nicolae-Ionel Ciucă: Nu comentăm o astfel de informație pentru că nu…
Reporter: Spuneţi-ne dumneavoastră realitatea.
Nicolae-Ionel Ciucă: Deci, nu există astfel de date. Am văzut că există și informația conform căreia s-ar instrui pe teritoriul României militari ucraineni. Nici nu încape discuția acestui subiect.
Reporter: De unde aceste zvonuri pe care ei le confirmă ca fiind reale?
Nicolae-Ionel Ciucă: Vă rog și fac apel la cetățenii români să aibă în vedere și să aibă, de asemenea, mare grijă de unde se informează. Este o situație de securitate deosebit de complicată și, în acest ansamblu, există foarte multe informații care fac parte din domeniul dezinformării, al fake news-ului, al propagandei și avem nevoie de foarte mult discernământ când primim astfel de informații. Vă mulțumesc foarte mult!
Reporter: Să revenim puțin la Paște. Să terminăm într-o notă mai de sărbătoare, despre Paşte.
Nicolae Ciucă: Vă rog.
Reporter: Voiam să vă întreb dacă v-aţi făcut bugetul pentru masa de Paște, dacă ați alocat un buget, scurt, așa, într-o notă mai…?
Nicolae-Ionel Ciucă: Sincer, soția se ocupă de toate aceste chestiuni. Nu am când, plec dimineața și mă întorc seara, foarte târziu.
Reporter: Ce nu va lipsi de pe masa de Paște, atunci? Care e meniul preferat? Mielul, cozonacul, pasca?
Nicolae-Ionel Ciucă: Tot ceea ce mănâncă un om obișnuit, absolut nimic diferit, nimic special.
Reporter: La piață ați putut să mergeți, să vedeți prețurile cu mieii? Vă rog.
Nicolae-Ionel Ciucă: Nu am fost. Ieri a fost purtătorul de cuvânt, l-am rugat să meargă să reprezinte guvernul la un astfel de demers. Am văzut prețurile, am văzut și bugetul pe care l-a stabilit, 800-900 de lei. Prețurile sunt, într-adevăr, nu tocmai la îndemâna oricui. Este o perioadă în care comerțul se face cum se face, sunt și anumite exagerări în tot ceea ce înseamnă fixarea prețurilor. Trăim într-o societate democratică, într-o piață liberă, unde prețul este fixat de cerere și ofertă. Vă mulțumesc, foarte mult!
